Vestea că unul dintre cei buni medici ORL a murit la doar 53 de ani a căzut ca un trăsnet pe reţelele de socializare, după ce de aproape şase luni un grup de iniţiativă al medicilor, susţinut de peste 2.000 de doctori din toată ţara, face eforturi disperate pentru a convinge clasa politică, dar şi Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii sau Colegiul Medicilor să recunoască dreptul medicilor obligaţi să facă gărzi de a li se recunoaşte această activitate ca vechime în muncă şi, la cerere, să se poată pensiona cu cinci ani mai devreme, în contul zecilor de ani de gărzi, în unele cazuri.
Dr Ileana Gavrilă era medic ORL-ist în Bucureşti şi făcea gărzi în trei spitale (foto).
In memoriam, Dr Livia Davidescu, medicul craiovean care a publicat în toamna anului trecut lista celor 43 de doctori care au decedat prematur, în gărzi sau după ele, atrage atenţia că nici până astăzi Colegiul Medicilor din România nu a făcut publice rezultatele studiului privind epuizarea cadrelor medicale la serviciu, după gărzi și zeci de ore petrecute în spitale: “Un om special, dacă te gândești fie şi numai la faptul că şi-a asumat venirea pe lume a nu mai puțin de 4 copii superbi cu vârste şi preocupări foarte diferite…de la medic rezident..cel mai mare..până la școlar în clasa a II-a cel mai mic!! A lucrat până în ultima clipă, asumându-şi burnout-ul! Când scriu această postare am sentimentul crunt al zădărniciei, povara implacabilă a inutilității. Da, mă simt, privind chipul acestei doamne colega noastră prematur plecată dintre noi, ca fiind perfect inutilă în acțiunile noastre de recunoaștere a statutului corpului medical.. al drepturilor noastre, ca medici!
Simt acum cu amărăciune că degeaba am încercat să facem ceva, pe ea nu am putut să o salvăm.
Şi nu mă pot abţine să nu remarc faptul că vinovăția asta cumplită nu e numai a mea, e a tuturor celor ce ne reprezintă profesia! Instituţional vorbind! Colegiul Medicilor din București – de peste un an aşteptăm să publicaţi studiul de burnout. Au murit de atunci 5 doctori – 4 în gardă şi unul de epuizare! Câţi mai trebuie să moară ca să promovați conceptul? Să opriți epuizarea?
Colegiul Național Medicilor, aţi cumpărat sedii de 1.000.000 euro..câţi bani aţi dat copiilor orfani ai medicilor ca să-şi continue viaţa la nivelul cumplit de acum, acela de a trăi fără un părinte? Că părinții lor v-au plătit sediul de 650 de mp, nu merită şi copiii lor o fărâmă de recunoștință? De regret, de susținere? Azi este despre un om bun, ce s-a prăpădit mult prea devreme…care i-a învățat pe alţii tot ce ştia, un om generos ce nu merita această soartă! Dumnezeu să o odihnească în pace!”.
50.000 de medici în România, deficit major de personal
România are, la ora actuală, 50.000 de medici, cu mult sub nivelul cerinţelor la nivel naţional. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr Gheorghe Borcean, a declarat pentru România Liberă că, pentru acoperirea deficitului major de personal din sănătate, trebuie încurajată angajarea medicilor rezidenţi, care ar aduce “un sânge proaspăt sistemului anemic şi bolnav”. La rândul său, preşedintele Alianţei Medicilor, dr Bogdan Tănase, atrage atenţia că munca de noapte, gărzile de noapte sunt recunoscute de toate legislaţiile altor ţări ca fiind o muncă grea care trebuie plătită cel puţin dublu faţă de o zi obişnuită de lucru şi ar trebui recunoscută ca vechime în muncă.
Şi nu doar medicii cad victime sistemului sanitar prost organizat, din cauza deficitului acut de personal şi a salariilor mult sub nivelul european, care îi obligă să-şi suprasolicite organismul pentru o leafă mai bună. Şi asistenţii medicali sunt răpuşi de boli şi uneori plătesc chiar cu viaţa gărzile prelungite cot la cot cu medicii.
Memorii şi liste cu medici căzuţi la datorie
Peste 2.000 de medici români au semnat mai multe memorii către autorităţi în care au cerut ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Aceştia sunt revoltaţi din cauza suprasolicitării personalului din sănătate prin impunerea unor gărzi peste norma europeană pentru acoperirea deficitului de personal şi spun că au colegi care au decedat nu numai în gardă, dar şi în sălile de operație, în UPU sau în radiologie. Doctorii le transmit guvernanţilor şi membrilor Parlamentului României, indiferent de culoarea politică, să susţină proiectul de lege ce vizează recunoașterea orelor de gardă ca vechime în muncă, în condiţiile în care, în serviciul de gardă, de exemplu, un medic poate fi nevoit uneori să consulte într-o tură şi 50 de pacienţi.
Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42%, în Germania 48%, iar în Marea Britanie 33%.
Potrivit expunerii de motive a propunerii de modificare a legii, “medicii efectuează două categorii de gărzi, unele obligatorii, pentru completarea normei legale de muncă, și altele peste norma legală de muncă, pentru asigurarea continuității serviciului medical, gărzi pentru care sunt obligați să încheie un contract individual de muncă cu timp parțial”, iar “medicii care efectuează gărzi alocă un timp de muncă cu mult mai mare față de alte categorii profesionale”. “Alocarea acestui timp de muncă suplimentar și care nu are caracter ocazional, ci constituie o regulă în unitățile spitalicești, este de natură să uzeze fizic și psihic într-un grad mult mai mare persoanele ce desfășoară o astfel de activitate. Astfel, foarte frecvent medicii angrenați în serviciul de gardă manifestă așa numitul sindrom burnout sau sindromul epuizării profesionale, un termen definit în anii ’70 de psihologul american Herbert Freudenberger și care reprezintă o stare de epuizare fizică, dar și psihică, ce apare în special la profesiile care implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii”, se arată în documentul avizat favorabil miercuri.
În text se menţionează faptul că, “dincolo de aceste argumente de ordin juridic, este de notorietate faptul că, datorită lipsei cronice de personal medical, medicii din unitățile spitalicești sunt nevoiți să presteze un număr de ore în gardă cu mult peste durata legală de muncă. Această situație a depășirii timpului legal de muncă, coroborat cu desfășurarea unei activități extrem de stresante și de epuizante din punct de vedere fizic și psihic, a dus la numeroase cazuri de deces prematur în rândul medicilor”. “Dintr-o altă perspectivă trebuie observat faptul, nu lipsit de importanță, că această măsură este nu numai una legitimă și de echitate pentru medici, dar și corectă în raport cu faptul că ea va funcționa doar în măsura în care există această nevoie socială de prestare a serviciului de gardă peste durata legală de muncă. Altfel spus, în măsura în care deficitul de personal medical se va diminua ori va dispărea, nici medicii nu vor mai fi nevoiți să efectueze serviciul de gardă peste durata legală de muncă și, pe cale de consecință, vârsta de pensionare va fi vârsta standard.”
“Apreciem că această posibilitate de ieșire la pensie cu câțiva ani mai repede față de vârsta standard de pensionare va fi folosită doar de medicii care au ajuns la capătul resurselor biologice și că vor fi înlocuiți de specialiști tineri. Diferența de venit, salariu de bază și venitul din gărzi dintre un medic primar gradația V și un medic specialist gradația 0/1 care i-ar lua locul depășește cuantumul pensiei cuvenite celui dintâi. Astfel apreciem impactul bugetar ca fiind nesemnificativ. Este absolut normal ca în cazul profesiilor cu grad mare de uzură, cu activitate care depășește cu mult timpul legal de lucru să existe reglementări specifice și nu norme generale, aplicabile tuturor salariaților”, arată inițiatorul proiectului de lege, în expunerea de motive.
Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România.
57 de medici au murit în timpul gărzilor sau după gărzi, în ultimii ani (listă iniţiată de dr Livia Davidescu, de la Spitalul Judeţean din Craiova)
Decedați în gardă:
1. COSANA CLAICIU, 44 ani, medic cardiolog, Arad, 2018 (decedată în gardă)
2. ADRIAN FRONEA, 38 ani, medic ATI, Bucuresti, 2018 (decedat în gardă)
3. MARIUS DAN ROSOREANU, 70 ani, medic pediatru, Lipova, 2018 (decedat în gardă)
4. GRIGORE LUPESCU, 55 ani, medic cardiolog, Tg. Jiu, 2018 (până de curând făcuse 10 gărzi/ lună)
5. MARLENA STEFAN, 52 ani, SMURD, Galați, 2016 (decedată în gardă)
6. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Măcin, 2015 (decedată în gardă)
7. VICTOR MATEI, 62 ani, medic pediatru, Moreni, 2015 (decedat în gardă)
8. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Macin, 2015, (decedată în gardă)
9. IOSIF SASS, 57 ani, Mediaș, medic infecționist, 2013 (decedat în gardă)
10. GABRIEL JILAVU, 49 ani, medic ortoped, Botoșani, 2012 (decedat în gardă)
11. ION BOTEZATU, 62 ani, medic radiolog, Iași, 2012 (decedat în gardă)
11. OVIDIU LUCIAN BUMBEA, 46 ani, psihiatru, Alba Iulia, 2010 (decedat în gardă)
12. RAZVAN MUGUR TIMOFTE, medic chirurg, 43 ani, Slobozia, 2008 (decedat în gardă)
13. IOAN SZENPETERY, 59 ani, medic MF cu competență în medicina de urgență, Bistrița, 2010 (decedat în gardă)
14. RUSU MIHAI, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud, 2010 (decedat în gardă)
15. DANIEL DUMITRU NEATA, 54 ani, medic ortoped, Giurgiu, 2009 (decedat în gardă)
16. COSMIN GIUBELAN, 50 ani, medic chirurg, Târgu Jiu, 2008 (decedat în gardă)
17. ADRIAN STELIAN COMANICIU, 42 ani, medic chirurg, Sibiu, 2006 (decedat în gardă)
18. MARIA PETRASCU, 59 medic radiolog Rm Valcea 59 ani (decedată în gardă)
19. DAN POPESCU, 57 ani, medic pediatru, Rm. Vâlcea, 2004 (decedat în gardă)
20. VIORICA MOGLAN, 53 ani, medic ATI, Roman, 2003 (decedată în gardă)
21. MIHAI RUSU, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud (decedat în gardă)
22. MIHAELA DUMEA, 40 ani, UPU/ SMURD, 2016 (decedată în gardă – accident de elicopter)
23. LAURA VIZIREANU, 39 ani, SMURD, 2014 (decedată în gardă – elicopter SMURD prăbușit)
24. MUREȘAN RADU, 33 ani, medic militar, Cluj, 2014 (accident de elicopter)
25. LILIANA PUIU, 36 ani, SMURD, Iași, 2006 (decedată în gardă, accident de elicopter)
26 CARDOS MONICA, 33 ani, SMURD, 2003 (decedată în gardă – primul elicopter SMURD prăbușit)
Decedați imediat după gardă – de la o oră la câteva zile, brusc sau după o comă ireversibilă:
27. ANCA MARINESCU, 52 ani, medic de familie, Buzău, 2017 (decedată a doua zi după gardă)
28. CONSTANTIN OBOGEANU, 60 ani, medic de familie, Vâlcea, 2017 (decedat în cabinet, a doua zi după gardă)
29. NEAGOE CATALIN, 49 ani, medic chirurgie generală, Lupeni 2017 (decedat după gardă)
30. PETRUȚA VĂDUVA, 32 ani, medic internist, Sibiu, 2016 (decedată a doua zi după gardă)
31. SILVIU GOTEA, 62 ani, medic UPU, Târgoviște, 2016 (decedat a doua zi după gardă)
32. HORIA GEORGESCU, 40 ani, medic chirurgie generală, Bucuresti, 2015 (intrat în comă a doua zi după gardă, decedat câteva zile mai târziu)
33. MIRITA ALEXANDRU, medic de familie, Dâmbovița, 2014 (decedat după gardă)
34. EUGENIU BOGDAN, 58 ani, medic internist, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
35. SILVIU PRIBEAGU, 51 ani, medic chirurg, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
36. EMIL CAPITANESCU, 54 ani, medic ginecolog, Craiova, 2005 (decedat a doua zi după gardă)
37. CIUCA, 43 ani, medic chirurgie cardio-vasculară, Târgu Mureș, 2004 (decedat a doua zi după gardă)
Decese în timpul serviciului:
38. PUȘCARIU CRISTINA, 60 ani, medic pneumolog, Ploiești, 2018 (decedată în timpul serviciului)
39. MINCA DANA, 50 ani, medic de familie, Caracal, 2014 (decedată în timpul serviciului)
40. CONSTANTIN BARBU, 57 ani, medic internist, Adjud, 2015 (decedat în timpul serviciului)
41. VIOREL FILIP, 50 ani, medic chirurg, Iași, 2012 (decedat în timpul serviciului)
42. VARASCIUC NICOLAE, 54 ani, medicina de urgență Vrancea, 2006 (decedat în timpul serviciului)
43. ION IVAN, 60 ani, medic pediatru, București, 2004 (decedat în timpul serviciului)
44. DAN VELCELEAN, 53 ani, medic de familie, 2008 (ucis de un pacient în cabinet)
45. MIRELA ADRICIOAIE, 44 ani, medic de familie, 2018 (intoxicație cu dioxid de carbon în timpul serviciului)
Morți subite:
46. IOAN PETRE LUPU, 50 ani, medic de familie, Florești (moarte subită)
47. DIANA VISINA, 50 ani, medic neurolog, Tg. Carbunesti (moarte subită)
48. ANCA LIVIA ZLOKONICA, 54 ani, medic de familie, Urziceni (moarte subită)
49. ADRIAN MIHAI NEGOITA, 36 ani, cardiolog, Buzău, 2017 (moarte subită)
50. VALENTIN DOBRU, 49 ani, medic ATI, Târgu Mureș, 2016 (moarte subită)
51. DAN CIOROIANU, 55 de, medic neurolog, Craiova, 2016 (moarte subită)
2. ALEXANDRU MIHAI TOM, 46 ani, medic interne și cardiologie, Codlea, 2016 (moarte subită)
53. MIRELA PROFIR, 46 ani, medic de familie, Craiova, 2014 (moarte subită)
54. CIOBESCU ION, 54 ani, medic chirurg, Lupeni, 2012 (moarte subită)
55. AURELIA RADULESCU, 67 ani, medic cardiolog, 2011 (moarte subită)
56. BENONE CARSTOCEA, 63 ani, medic oftalmolog (profesor universitar), București, 2011 (moarte subită)
57. PAUN FLORIAN, 45 ani, medic ortoped, Rm. Vâlcea, 2005 (moarte subită)
