Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Comisia Europeană spune STOP produselor cu acizi trans! Ce va face România

Potrivit unui regulament adoptat recent de Comisia Europeană, toate statele membre UE vor fi obligate să limiteze acizii trans din alimente – cele mai nocive grăsimi, responsabile de zeci de mii de decese anual.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 15.05.2019 - 12:20

O dată cu această decizie radicală, producătorii vor fi obligaţi să schimbe compoziţia unora dintre cele mai căutate produse din rafturile hipermarketurilor. De pildă, margarina, mezelurile, produsele de patiserie sau supele la plic care conţin acizi trans ar putea să dispară de pe piață începând de la 1 aprilie 2021, termenul-limită pentru implementarea regulementului, care are regim de obligativitate. Astfel, toate statele membre ale blocului comunitar vor fi nevoite să limiteze cantitatea de acizi trans la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din conţinutul produselor alimentare. Comisia Europeană justifică această măsură prin faptul că stabilirea unei limite legale pentru acizii grași trans industriali în produsele alimentare pare a fi măsura cea mai eficientă pentru sănătatea publică, protecția consumatorilor și compatibilitatea cu piața internă. În prezent, pe piața europeană există produse care conțin chiar și în proporție de 40-50% acizi grași trans nesaturați, fiind folosiți pe scară largă de producătorii de alimente procesate, deoarece fac ca produsele să arate mai atrăgător, char și după mult timp, și le prelungesc substanțial termenul de valabilitate.

De altfel, măsura vine în urma recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a Autorităţii Europene pentru Siguranța Alimentară privind reducerea cantității de acizi trans din alimente, identificaţi de experţi ca fiind unii dintre cei mai importanți factori ce subminează starea de sănătate în Europa şi în lume. Între timp, Danemarca, Elveția, Austria, Islanda, Norvegia și Ungaria au introdus deja în legislația proprie limita de 2 g de acizi trans/100 g de grăsimi în alimentație, înainte ca Bruxelles-ul să o impună. În Germania, Olanda și Marea Britanie s-a negociat cu procesatorii scăderea voluntară a conținutului de acizi trans. Medicul nutriţionist Mihaela Bilic explică această decizie, aflată în dezbaterea CE încă de acum 10 ani: „Recomandarea este să consumăm produse mai puțin ambalate/prelucrate/industrializate și de calitate inferioară. Dacă tot mâncăm un croissant sau un biscuit, merită să fie unul cu unt! Cât despre producătorii din industria alimentară, mesajul e simplu: sănătatea populației e mai importantă decât prețul unui produs și de faptul că el poate rămâne săptămâni întregi ambalat pe un raft sau în congelator fără să sufere nicio schimbare!? Cheltuiți banii citind eticheta și alegând calitatea, chiar dacă asta presupune un preț mai mare. Renunțați la produse care au în lista de ingrediente cuvintele‚ «grăsimi vegetale hidrogenate», chiar dacă asta înseamnă un pic mai multă bucătăreală. Alegeți artizanal în detrimentul lui industrial și fiți circumspecți cu termenele de garanție de multe luni”. 

 

Proiect legislativ similar, blocat la Camera Deputaţilor

Şi în Parlamentul României a fost introdus în urmă cu doi ani de zile un proiect legislativ identic cu regulamentul adoptat recent de Comisia Europeană, ce vizează limitarea cantității de acizi trans din alimente. Deşi a trecut de Senat, iniţiativa a fost blocată ulterior din motive necunoscute la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Iniţiatorul proiectului, senatorul USR Adrian Wiener a declarat pentru „România liberă“ că „În prezent, Comisia Europeană pune în practică dezideratul OMS pentru toate țările UE pentru eliminarea acizilor trans din produsele alimentare. Din 24 mai, teoretic, tot ceea ce se produce de acum încolo nu va mai putea să conțină astfel de acizi. Până în 2021 pot fi menținute la raft produsele deja aflate pe piață, este o perioadă de inerție în care trebuie reformulate produsele, tehnica aferentă fiind pusă la dispoziție producătorilor cu titlu de gratuitate. Având în vedere că este o piață liberă, un stat membru dacă nu respectă acest regulament, pune în pericol sănătatea consumatorilor din celelalte state din Uniune. România este obligată să respecte acest regulament al CE, altfel lucrurile pot să ajungă până la Curtea Europeană de Justiție, pot fi amenzi foarte mari, care riscă să meargă până la infringement. Ultimul control pe care l-a făcut ANSVSA  pe tema uleiurilor hidrogenate la începutul acestui an a avut rezultate îngrijorătoare: 40% din producătorii de lactate introduc la greu în produse această toxină. Deci situația în România este mult, mult mai gravă decât în alte țări UE, deși costurile de reformulare sunt minimale. Ministerul Economiei urmează acum să operaționalizeze acest regulament – ce instituții trebuie să vegheze la respectarea lui, stabilirea cuantumului amenzilor, care sunt mecanismele de control și sancționare, cine distruge produsele neconforme etc“.

 

La rândul său, Sorin Minea, preşedintele Federației patronale Romalimenta, a precizat pentru România Lilberă că decizia Comisiei Europene era aşteptată de producătorii din domeniu şi va fi aplicată cu stricteţe și în România: „Este cererea industriei alimentare, o negociem de un an și jumătate. Ne-am opus să mai fie discutată în Parlamentul României pentru că nu are rost, este greșit formulată în acel proiect de lege inițiat de dr. Wiener. În produsele făcute de firmele serioase nu mai există acizi grași trans, nu știm dacă se respectă acest lucru și la patiseria din colț. Margarina nu mai are de ani de zile astfel de ingrediente, de luni de zile se face scandal, dar nu are nici un fel de impediment. Cine nu respecta înainte nu va respecta nici acum acest regulament”.    

 

Bolile din farfurie

Pentru a obține astfel de grăsimi, uleiurile vegetale ieftine sunt hidrogenate, adică saturate cu hidrogen la temperaturi ridicate, iar ulterior aproximativ 30% din molecule îşi schimbă configurația, devenind nocive pentru sănătate. Consumul acizilor trans din alimente este implicat în declanșarea bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale și a bolii Alzheimer. În plus, excesul de grăsimi trans slăbeşte sistemul imunitar, reduce dramatic rezistenţa la stres, poate duce la depunerea de colesterol pe pereţii vaselor de sânge, ateroscleroză şi chiar cauzează cancer. Grăsimile trans cresc și riscul de diabet, înlocuirea acestora cu grăsimi polinesaturate reducând cu 40% riscul de diabet, potrivit unui studio realizat de Harvard School of Public Health. 

În general, afecțiunile provocate de consumul de acizi trans duc la decesul a 50.000 de europeni în fiecare an. În România, se estimează că alimentele bogate în acizi trans sunt responsabile de apariția unor boli care ucid anual aproximativ 3.000 de români. Medicii atrag atenţia că acest tip de acizi sunt grăsimi de origine vegetală și se găsesc în alternative ieftine ale unor produse alimentare, cum sunt margarina sau mezelurile. De asemenea, sunt folosiţi în compoziţia produselor de tip fast food, a celor de patiserie, în prăjituri, biscuiți, în popcorn pentru microunde, chipsuri, mâncare semipreparată, pizza, supe la plic, maioneză, creme tartinabile, diverse tipuri de sosuri sau cereale preambalate. Multe conţin în prezent acizi graşi trans nesaturaţi în cantităţi de cel puţin 10 la sută. 

 

Potrivit Regulamentului CE, după 1 aprilie 2021 produsele alimentare care nu respectă normele europene nu vor mai putea fi introduse pe piață.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD