Ursul Arthur a trezit încă o dată dezbaterea despre moralitatea vânătorii pentru trofee ăn societatea românească. Foto: Agent Green

„Vânătorii” din Parlament au dat zeci de atacuri asupra Legii fondului cinegetic

Dezbaterea despre uciderea ursului Arthur a stârnit valuri de reacții pe toate palierele societății.

Share

Ioana Oancea 0 comentarii

11.05.2021 - 23:02

Chiar dacă politicienii încearcă să se distanțeze acum, fiecare partid mare din România a încercat să „contribuie” la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic cu zeci de modificări aduse de-a lungul timpului. Unele dintre ele au fost catalogate ca aducând atingere patrimoniului mondial.

Această lege pare a fi una dintre cele mai amendate din toate timpurile pentru că atât oamenii politici, cât și partidele au avut propriile interese în domeniu. Ea a intrat în vigoare în 2006, însă numai un an mai târziu a fost deja modificată prin contribuția tuturor partidelor mari de la acea vreme – PSD, PNL, PRM, PD, UDMR și PUR-SL.

De atunci și până în prezent, au existat în Parlament nu mai puțin de 39 de tentative de modificare a legii, iar 13 dintre ele au și reușit, iar alte patru se află încă în procedură parlamentară.


Obligația de a permite vânătoarea

Prima modificare care s-a adus legii, după cum menționam, de politicieni de la mai toate partidele, printre care Florin Iordache (PSD), a fost aceea de a-i obliga pe deţinătorii cu orice titlu al terenurilor incluse în fondurile de vânătoare să permită desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin. Prevederea este în vigoare și astăzi.

Prin aceeași modificare „împiedicarea practicării vânătorii” a devenit contravenție. Articolul în vigoare la momentul actual prevede că „stânjenirea voită ori împiedicarea practicării vânătorii” constituie contravenție.

După numai un an, PSD, prin Băeşu George, Bentu Dumitru, Iordache Florin, Nicolicea Eugen, și PNL, prin Gabor Gheorghe, modifica din nou Legea vânătorii. La acel moment, președintele Traian Băsescu a retrimis Legea pentru reexaminare în Parlament, arătând că modificările făcute „vor da naștere posibilității ca vânătoarea să se realizeze, cel puțin parțial, pe suprafața ariilor naturale protejate, indiferent de categoria de management a acestora”. „Pe lângă impactul devastator pentru mediu și pentru biodiversitatea țării noastre și a patrimoniului mondial, aspectele menționate încalcă acquis-ul comunitar”, mai arăta atunci șeful statului.

O tentativă de modificare a legii prin OUG a avut un parcurs sinuos în Parlament între 2009 și 2016. Printre modificările aduse de aceasta la momentul promulgării, în 2016, a fost aceea că urşii, lupii, râşii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile şi hamsterii se vânează în condiţiile legii speciale.

Ajungând mai aproape de prezent, în 2019, senatorii au schimbat din nou legea scoțând ursul de pe lista animalelor protejate. Astfel, ursul a fost inclus, pentru o perioadă de cinci ani, pe lista animalelor care pot fi vânate în anumite perioade. Ședința a fost cu scandal, iar un fost primar din Bușteni – Emanoil Savin a strigat în plen că au murit copii și oameni din cauza atacurilor ursului. În ianuarie 2020, propunerea, aparținând PSD și ALDE, a devenit lege. Actualul ministru al mediului, Tanczos Barna, a atras atunci atenția că nu exista un program de optimizare sau management al populației de urs. Deși a devenit, între timp, ministru, România nu cunoaște nici la acest moment numărul urșilor de pe teritoriul țării.

„Nu există un program de optimizare sau management al populaţiei. Înainte de 2016, existau cote de intervenţie, poate că ele nu au fost administrate perfect, dar ar trebui să revenim la un program de optimizare a populaţiei de urs". TANCZOS BARNA, MINISTRUL MEDIULUI, ÎN CALITATE DE SENATOR UDMR ÎN 2019.

Patru proiecte, la Cameră

În acest moment, mai există patru inițiative de modificare a legii care se află în dezbateri la comisiile de la Camera deputaților. Două dintre ele aparțin USR și se referă la includerea ciocârliei de câmp și a caprei negre pe lista păsărilor, respectiv mamiferelor, la care vânătoarea este interzisă.

O altă inițiativă, aparținând liberalului Florin Roman, prevede obligativitatea ca proprietarul/ deținătorul/ gestionarul fondului cinegetic să încheie asigurare de răspundere obligatorie față de terți. Senatul a adoptat acest proiect.

O ultimă propunere, susținută de PNL, ALDE, PMP, PSD și neafiliați, care se referea la modul în care se acordă despăgubiri pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, a fost respinsă de Senat, dar Camera Deputaților va fi decizională.  

Comentarii