În viitor, tancurile şi trupele militare va trebui să poată circula mult mai repede în UE. Pe fondul accentuării tensiunilor cu Rusia, Bruxelles-ul dă curs unei dorinţe mai vechi a NATO.
“Dacă nu ne putem deplasa materialele şi oamenii, nici nu ne putem apăra. Obiectivul înfiinţării unei uniuni militare, până în 2025, subliniază necesitatea scurtării timpului de relocare a soldaţilor şi a echipamentului militar”, a explicat comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, nucleul planurilor europene privind mobilitatea armatei.
Mobilitatea trupelor militare ar trebui să-i permită Uniunii Europene o reacţie cât mai rapidă cu putinţă în cazul unei crize interne sau externe. Fiindcă o invazie părea exclusă, de la sfârşitul Războiului Rece încoace, disponibilitatea mişcării armatelor în Europa a scăzut constant. O posibilă ameninţare din est s-a conturat abia în ultimii ani, după debutul crizei din Ucraina şi anexarea -Peninsulei -Crimeea de către Rusia (2014).
Infrastructură nu numai în folosul civililor
În prezent, în UE, problematice sunt rutele de transport transfrontaliere, afirmă Bulc. Comisia Europeană intenţionează să facă demersuri concrete pentru îmbunătăţirea mobilităţii armatelor. Concret, Comisia Europeană reclamă capacitatea redusă a podurilor rutiere de a rezista la transporturile de armament greu, despre înălţimea insuficientă a tunelurilor, despre drumuri proaste sau lipsa garniturilor de marfare.
În opinia UE, ar trebui reduse şi cheltuielile administrative cu transferul de trupe şi echipament militar în comunitate. Bruxelles-ul ar fi dispus să contribuie la aceste cheltuieli, afirmă Violeta Bulc. Nu se ştie încă din ce fonduri ar urma să provină banii. Alianţa Nord-Atlantică nu vede cu ochi buni de multă vreme mobilitatea slabă a forţelor armate. Multe ţări NATO sunt şi state membre ale Uniunii Europene. Posibilitatea mobilizării rapide a trupelor militare din Europa Centrală şi de Vest în ţările baltice a devenit o necesitate, luând în considerare tensiunile cu Rusia.
Mobilitate strâns -coordonată cu NATO
La baza noului plan de acţiune stă o declaraţie comună a ţărilor membre, sub egida Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, în noiembrie anul trecut, privind înaintarea, până în martie 2018, a unor propuneri de măsuri pentru o “Uniune capabilă să apere”. Declaraţia este în concordanţă cu eforturile de intensificare a cooperării europene în domeniul apărării, adică Planul de Cooperare Structurată Permanentă (engl. PESCO).
UE ca uniune de apă-rare – un concept care a -primit un nou impuls după -decizia britanicilor de a părăsi -comunitatea şi pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat-o una dintre priorităţile sale în toamna anului trecut. Implicate sunt toate ţările membre ale UE, fără Malta, Danemarca şi Marea Britanie.
“Trebuie să acţionăm”, a subliniat comisarul european pentru Transport, Violeta Bulc. Ca prim pas, Comisia Europeană le cere statelor membre să transmită Bruxelles-ului nevoile lor concrete. “Deocamdată se face inventarul”, adaugă Bulc. Cum va decurge întocmirea necesarului ţine de competenţa fiecărei ţări în parte. Comisia Europeană încearcă să evite eventualul scepticism al anumitor europeni. Mai ales statelor neutre militar, ca Austria sau Suedia, le va fi greu să le explice -contribuabililor lista cu -cele de trebuinţă în domeniul -apărării.
De Catherine Martens
Acest comentariu a apărut inițial pe dw.com/ro.
