Parlamentarii puterii se confruntă cu o situație care pentru ei este de netolerat. După cum au evoluat lucrurile în ultimele zile, ei sunt practic strânși cu ușa să voteze un proiect depus de opoziție, mai exact de cei de la USR. O altă opțiune este să-l amendeze, dar nici asta nu e atât de simplu.
La prima vedere, nu ar fi vreo incompatibilitate între cele două proiecte, pentru că cel al PSD, încă nedepus la Parlament, vizează modificarea Legii 457/2004 privind publicitatea și sponsorizarea la tutun, în vreme ce proiectul USR vrea să schimbe prevederi ale Legii 349/2002 pri-vind fumatul în locurile publice. Practic, însă, politicienii din ambele partide introduc aceleași prevederi în două acte normative diferite.
PSD se pregătise intens pentru a da lovitura cu proiectul său de lege. Senatul a organizat, la finele lunii martie, o dezbatere la Palatul Parlamentului referitoare la efectele negative ale fuma-tului. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, academice, medicale, dar și ai organizațiilor non-guvernamentale cu preocupare constantă pentru reducerea impactului consumului de tutun.
„Maeștri de ceremonii” au fost senatorii PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în Cabinetul condus de Mihai Tudoser și Emanuel-Gabriel Botnariu. Dezbaterea a fost însă prezidată de directorul programului „Iniţiativa 2035 – Fără Tutun”, Ramona Brad. „România liberă” a dezvăluit la vremea respectivă cum Senatul României, ditamai puterea în stat, în comunicatul de presă post-eveniment, a luat cu copy-paste pasaje din cel dat publicității de respectiva ONG.
Florian Bodog, în impas
Terenul era deci pregătit, iar Bodog și Botnariu erau pe punctul de a-și asuma inițiativa legislativă. „România liberă” vă prezintă, pe scurt, prevederile proiectului depus de PSD.
“(1) În unitățile economice este interzisă expunerea următoarelor produse:
a) produse din tutun, ambalate sau neambalate;
b) componente ale produ-selor din tutun;
c) ambalaje ale produselor din tutun, indiferent dacă conțin sau nu produse.
(2) Expunerea produselor menționate la alin. (1) este permisă doar în interiorul unităților economice în care se comercializează exclusiv produse din tutun (Cod CAEN 5135 și 5226), cu respectarea următoarelor condiții:
a) sunt amplasate astfel încât să nu poată fi observate din exteriorul unității economice;
b) sunt vizibile în totalitate avertismentele legate de efectele asupra sănătății, și
c) nu sunt expuse în vitrina exterioară”.
România intră în Commonwealth?
Cum magazinele care vând exclusiv produse din tutun pot fi numărate pe degete în România, practic se trece la conceptul de “display ban”, adică, mai pe românește, țigările vor fi vândute de sub tejghea, așa cum se întâmplă deja în țările din Commonwealth.
Dintre țările membre ale UE, doar în Marea Britanie (care se pregătește să părăsească blocul comunitar) se întâmplă acest lucru. Cum România se confruntă deja cu o rată mare a contrabandei și a evaziunii fiscale în domeniu, nu e greu de anticipat ce efecte poate avea o asemenea măsură. Ea mai pare inspirată și din Ungaria, unde monopolul pe distribuția produselor din tutun îl are Lazar Janos, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban.
Numai că nu au funcționat calculele senatorilor PSD, în condițiile în care joia trecută a intervenit elementul surpriză: USR a depus la Senat un proiect care seamănă leit cu cel al social-democraților, chiar dacă amendează altă lege.
Proiectul depus de un grup de senatori ai USR, în frunte cu Cristian Ghica, modifică definiția fumatului din Legea 349/2004, extinzând-o și la Vapat (dispozitive de fumat cu tutun încălzit, nu aprins) și la țigările electro-nice, care nu vor mai putea fi fumate în locurile publice. Dispoziția se regăsește și în proiectul pregătit de PSD.
Acuzații de plagiat la adresa USR
În atari condiții, social–democrații sunt într-un mare impas – ei pot ori să voteze proiectul „inamicilor” de la USR (ceea ce nu ar da bine la electorat), ori să-l amendeze, ori pur și simplu să-l “îngroape”. Cu amendatul, problema e complicată, pentru că este vorba de două legi diferite, așa că rămân doar celelalte două opțiuni.
„România liberă” a încercat să afle cine a plagiat și cui aparține, de fapt, paternitatea prevederilor din cele două proiecte de acte normative. Întrebați fiind despre proiectul “concurent”, cei doi inițiatori au declarat în primă fază că habar nu au de el.
“Nu știu de proiectul USR”, ne-a spus senatorul PSD Florian Bodog. Apoi, mai spre finalul discuției telefonice, fostul ministru al Sănătății avansează ipoteza unui plagiat comis de cei de la USR: “Probabil că s-au inspirat de la noi și au vrut să ne ia startul”.
Întrebat dacă PSD ar vota proiectul depus de USR, Bodog nu a dat un răspuns tranșant: “Trebuie să-l văd, nu pot să mă pronunț. Noi votăm proiecte și ale altor partide, care sunt corect făcute și sunt în concordanță cu programul de guvernare. Săptămâna trecută am votat un proiect al celor de la PNL. De obicei însă, ei (USR – n.red.) mai pun câte o gherlă în proiectele lor și apoi legea poate fi atacată”.
La început, și senatorul USR Cristian Ghica a pretins că nu are cunoștință despre proiectul PSD: “Eu nu știam că și PSD are un proiect”. Ulterior, el a admis însă că avea informații în acest sens. “Știam că lucrează la el (PSD – n.red.), dar finalizarea și depunerea pot să dureze o lună, dar pot să dureze și un an”, a declarat el pentru “România liberă”.
Solicitat să explice cum de cele două proiecte au asemănări izbitoare, senatorul USR a spus că, de obicei, documentarea se face “pe filiere clasice” și de aici ar putea apărea similitudinile.
Mai catolici decât UE
România este printre puținele state membre ale UE care au adoptat accize (nearmonizate) pentru produse din tutun încălzit și țigări electronice, la nivel comparabil cu celelalte țări în care există reglementări similare.
În mai mult de jumătate din statele din blocul comunitar, fie aceste produse nu sunt accizate deloc, fie, în cazul noilor produse cu tutun încălzit, acciza e asimilată categoriei OTP (alte produse din tutun).
Pentru țigările clasice, reglementările sunt unitare la nivel de UE, accizele fiind stabilite printr-o directivă. La recenta revizuire a Directivei privind taxarea produselor din tutun, Comisia Europeană a considerat că noile produse (încălzite sau electronice) nu sunt încă relevante pentru a adopta accize armonizate. Și în România accizele pentru aceste produse nu sunt deloc mici, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, fiind stabilite la 84,3 euro/kg în cazul tutunului încălzit – sub nivelul din Bulgaria (77,7), Letonia (62) sau Polonia (70). Sunt și țări unde accizele sunt mai mari – Slovenia (88 euro/kg), Cipru (150) sau Grecia (156).
