Prima ședință comună a guvernelor României și Ucrainei s-a desfășurat la Kiev la data de 18 octombrie 2023 și s-a finalizat prin semnarea unor documente economice, care nu abordează problema bilaterală cea mai sensibilă, aceea a protejării drepturilor etnicilor români din Ucraina.
Din delegația condusă de premierul Ciolacu la Kiev au făcut parte mai mulți membri ai guvernului României. Ciudat este faptul că nici Ministerul Afacerilor Externe, nici Ministerul Educației n-au fost reprezentate în această delegație nici la nivel de ministru, nici la nivel de secretar de stat. MAE ar fi trebuit să fie reprezentat întrucât este vorba de relații între două țări iar Ministerul Educației al României ar fi putut discuta problema școlilor în limba română din Ucraina.
Potrivit unui comunicat al Guvernului României, alături de premierul Ciolacu, la ședința comună a celor două guverne au participat vicepremierul Marian Neașcu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul energiei, Sebastian Burduja, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, precum și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.
Premierul Ciolacu anunța însă, înainte să ajungă la Kiev, că primul său scop va fi asigurarea drepturilor comunității de români din Ucraina. ”Vizita la Kiev are două obiective clare – promovarea drepturilor românilor din Ucraina și semnarea unor acorduri bilaterale importante, care să pună bazele unei colaborări mai aplicate în mai multe sectoare. Ucraina poate conta pe România acum și pe termen lung pentru că avem capacitatea de a deveni un centru de suport logistic pentru reconstrucția acestei țări”, declarase premierul Marcel Ciolacu.
Până în seara de 18 octombrie, nu se știa dacă, la Kiev, delegația României a reușit să discute cu reprezentanții Guvernului Ucrainei și chestiunea românilor din Ucraina. Ce s-a realizat însă a fost semnarea unui memorandum care reglementează „asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene” precum și o strategie pentru „dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei Ucraina – România şi a infrastructurii rutiere conexe”. În același scop, a fost semnat un acord între Cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind construcţia unui pod rutier peste râul Tisa, la graniţa comună, între localităţile Bila Tserkva şi Sighetu Marmaţiei.
Foarte rapid după această ședință comună a guvernelor României și Ucrainei, Comisia Europeană a salutat semnarea înțelegerii care va consolida „culoarele de solidaritate” spre sau dinspre Ucraina. Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei va contribui şi mai mult la sporirea capacităţii culoarelor de solidaritate, care sunt necesare în urma daunelor suferite de infrastructura de transport din Ucraina în urma războiului declanșat de Rusia, a transmis Comisia Europeană.
Separat, la Kiev a fost semnat un Memorandum de înţelegere între Ministerul Economiei din România şi Ministerul pentru Industrii Strategice al Ucrainei privind cooperarea în domeniul industriei de apărare. Este, probabil, o punere în aplicare a declarației făcute, cu prilejul vizitei sale la București, din 10 octombrie 2023, de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev anunțase că România și Ucraina urmează să coopereze în domeniul apărării antiaeriene.
Pe de altă parte, președintele Zelenski, atunci când a venit la București, fusese întrebat de jurnaliști români cum privește statul ucrainean chestiunea minorității românești și în ce moment va recunoaște că „limba moldovenească” nu există – fiind în realitate vorba de limba română, vorbită de minoritatea românească din Ucraina. Președintele Zelenski a răspuns relaxat, încercând să sugereze că această chestiune este neimportantă pentru partea ucraineană. „Guvernul nostru se va întâlni, într-o săptămână sau două, şi va lua o decizie referitor la răspunsul pentru această întrebare. Personal, înclin către decizia de a întări parteneriatul nostru şi de a rezolva astfel de probleme. Îmi pare rău că nu mă pot gândi mereu la toate problemele mici. Pentru o ţară în război asta nu e problemă”, a răspuns președintele Zelenski.
Se poate observa că, nici după acea declarație, din 10 octombrie 2023, a președintelui Zelenski, statul ucrainean nu a făcut vreun pas concret pe linia protejării drepturilor comunității românești din Ucraina.
Potrivit unor estimări provenite din România, în Ucraina ar trăi circa
500.000 de români. Ei se află mai ales în regiunile Cernăuți și Odessa. Este
vorba inclusiv de persoane care, în evidențele statului ucrainean, figurează drept
etnici “moldoveni”.
”Vizita la Kiev are două obiective clare – promovarea drepturilor românilor din Ucraina și semnarea unor acorduri bilaterale importante, care să pună bazele unei colaborări mai aplicate. Ucraina poate conta pe România pentru că avem capacitatea de a deveni un centru de suport logistic pentru reconstrucția acestei țări”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
