9.8 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăPoliticăCodul penal, aprobat și de Camera Deputaților. Cine scapă la pachet cu...

Codul penal, aprobat și de Camera Deputaților. Cine scapă la pachet cu Liviu Dragnea

Camera Deputaților a aprobat Codul penal cu 167 de voturi pentru, 97 împotrivă și nouă abțineri. Pentru aprobarea Codului penal erau necesare 165 de voturi. Camera Deputaților este for decizional. 

Senatul a adoptat ieri, în sesiune extraordinară, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă de modificare a Codului Penal. Proiectul a întrunit 74 de voturi „pentru“ (PSD, ALDE), 28 – „împotrivă“ (PNL, USR) şi nouă abţineri (UDMR). Proiectul va fi trimis Camerei Deputaților, for decizional.

Printre modificări se numără schimbarea articolului din Codul Penal prin care este definit abuzul în serviciu. Prin noua reglementare, pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune este necesar ca autorul să fi obţinut un folos material pentru sine, soț, o rudă sau un afin până la gradul al II-lea. Amendamentul PSD reduce pedeapsa maximă cu închisoarea (de la șapte la cinci ani), introduce și varianta amendei și elimină interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. Pragul pentru abuz în serviciu va fi salariul minim pe economie, în prezent 1.900 de lei. În aceste condiții, o serie de politicieni ar putea beneficia de noul Cod Penal, pe baza regulii privind legea penală cea mai favorabilă. Prezentăm câteva exemple despre modul în care noul Cod Penal ar putea influența dosarele unor demnitari.

 

Liviu Dragnea (PSD), președintele Camerei Deputaților

Președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, recent, la trei ani și jumătate de închisoare  pentru abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă. Dragnea este acuzat pentru fapte care s-ar fi petrecut în perioada 2006-2012. Procurorii susțin că Liviu Dragnea, în calitate de președinte al CJ Teleorman, ar fi determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASP Teleorman,  să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. Cele două angajate fictive, beneficiare ale drepturilor salariale nelegale, ar fi lucrat de fapt pentru PSD. Ele nu sunt rude până la gradul al doilea cu Liviu Dragnea, așa cum prevede Codul Penal votat ieri de Senat. Dragnea nu a obținut niciun folos material pentru sine. În plus, termenul de prescripție a faptelor s-a redus, în cazul abuzului în serviciu ajungând de la opt ani la cinci ani. Or, Dragnea aeste acuzat că ar fi comis respectivele fapte până în 2012, adică până acum șase ani, deci va beneficia de prescripție. ”Credeţi că ăştia mă lasă să scap?”, a replicat, ieri, Dragnea întrebat cum răspunde acuzațiilor că unele modificări ale Codului Penal au fost făcute pentru a-l scăpa pe el de condamnare.

 

Sevil Shhaideh (PSD), fost vicepremier

Sevil Shhaideh, o apropiată a lui Liviu Dragnea, a fost trimisă în judecată săptămâna trecută pentru abuz în serviciu. „În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private”, este motivul pentru care este acuzată de DNA Shhaideh, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Beneficiar al abuzului în serviciu ar fi fost, conform sursei citate “o firmă privată şi o persoană fizică”. Sevil Shhaideh poate scăpa pentru că nu a obținut niciun avantaj material, pentru sine sau pentru o rudă de până la gradul al doilea, în urma faptelor comise. În plus, ea va beneficia de prevederea votată ieri de Senat potrivit căreia abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern. Or, Shhaideh este acuzată pentru inițierea unei hotărâri de guvern. 

 

Cristian Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4

În dosarul Colectiv, fostul primar al sectorului 4 a fost pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual. Potrivit procurorilor, Cristian Popescu Piedone și-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, emițând autorizația de funcționare pentru Clubul Colectiv. ”Prin aceasta, a cauzat vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei Sectorului 4 București, în urma cărora reprezentanții S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei”, afirmă procurorii DNA. Însă, Cristian Popescu Piedone nu a obținut niciun beneficiu material pentru el sau pentru rudele sale.

 

Nicușor Constantinescu, fost președinte al CJ Constanța

Procurorii DNA au în lucru, din 2017,  trei noi dosare de abuz în serviciu privindu-l pe Nicușor Constantinescu, din perioada când acesta era președinte al CJ Constanța. Unul dintre acestea vizează plata ilegală a peste 40 de milioane de lei către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța. Constantinescu este acuzat și pentru că, în cursul anului 2013, a acordat în mod ilegal subvenții R.A.J.D.P. Constanța. Într-un alt dosar, Constantinescu este acuzat că a plătit, în mod nelegal, către o firmă de publicitate „agreată“ suma de 401.700 lei. În niciunul din cele trei dosare, Nicușor Constantinescu nu este acuzat că ar fi primit foloase materiale pentru sine sau pentru familie.

 

Nicolae Robu (PNL), primarul Timișoarei

Primarul din Timișoara Nicolae Robu (PNL) este acuzat, alături de un alt fost edil, Gheorghe Ciuhandu, de abuz în serviciu în dosarul restituirilor ilegale a 967 de case. Cei doi şi-ar fi încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii privind restituirea imobilelor și ar fi deposedat statul român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului. Nici Robu, nici Ciuhandu nu au avut câștiguri materiale din aceste cazuri. 

 

UDMR se distanțează la nivel de imagine de PSD

Parlamentarii partidelor de opoziţie au părăsit, în prima parte a ședinței de ieri, sala plenului Senatului, cu intenţia de a nu asigura cvorumul necesar pentru votul final. Aleşii USR au afişat pe holuri un banner cu mesajul „Fără penali“. La 15 minute de la începerea şedinţei, aleşii UDMR au intrat în sală, asigurând cvorumul. Odată asigurat cvorumul, senatorii Opoziției au revenit în sală, pentru a-și susține amendamentele. Toate cele 161 de amendamente ale Opoziției au fost respinse.

Ulterior, liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a anunţat că Uniunea nu va susţine proiectul dacă nu vor fi respinse amendamentele legate de abuzul în serviciu şi eliminarea neglijenţei în serviciu. „S-au introdus două chestiuni în plus la abuzul în serviciu, şi anume reducerea limitei maxime de pedeapsă de la 7 la 5 ani şi s-a introdus sintagma pentru a obţine pentru sine, soţ, afin sau rudă până la gradul II un folos patrimonial. Cu aceste două chestiuni adăugate, grupul UDMR nu poate să fie de acord. Vă spun că din dezbatere atunci când amendamentele respinse se susţin, vom vota cele două amendamente care ar rezolva cele două chestiuni, să rămână neglijenţa în serviciu şi abuzul în serviciu să rămână în forma cerută de CCR. Dacă acest lucru nu se întâmplă, UDMR nu va putea susţine propunerea legislativă”, a anunţat Cseke Atila. Însă, la dezbaterea pe articole din plen, UDMR nu a susținut niciun amendament de modificare a articolului privind abuzul în serviciu și nici reintroducerea neglijenței în serviciu. La votul final, UDMR s-a abținut.

Ulterior, Comisia Iordache s-a reunit pentru a întocmi raportul care să fie dezbătut de Camera Deputaților. UDMR a propus o nouă definiție a abuzului în serviciu, fără prag, păstrând terții și aceeași pedeapsă maximă ca și în prezent, adică 7 ani. Amendamentul nu a trecut primind doar 9 voturi ”pentru”, de la UDMR, USR și PNL.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Ciolacu vede în capela de la Parlament un simbol al angajamentului nostru față de valorile naționale

Capela ortodoxă din Parlament nu este doar un loc de liniște și refugiu în fața provocărilor și tensiunilor zilnice, ci și un simbol al...

Decretele semnate astăzi de Klaus Iohannis. Președintele a acordat drapelul de luptă Direcţiei Generale de Protecţie Internă din MAI şi Institutului „Cantacuzino”

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 26 martie 2024, mai multe decrete. Printre acestea se află și decretele privind acordarea Drapelului de luptă...

Cum își schimbă Nicușor Dan aspectul fizic, în timpul campaniilor electorale. FOTO

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, pare să fie extrem de preocupat de aspectul său fizic, în perioada campaniilor electorale, când dorește să pară...
Ultima oră
Pe aceeași temă