Lupta pentru putere continuă la Chișinău, la trei zile după ce socialiștii președintelui Igor Dodon și proeuropenii din blocul ACUM au format un guvern condus de Maia Sandu, guvern invalidat însă de Curtea Constituțională controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat. Partidul lui Plahotniuc susține că guvernul legal este cel condus de premierul Pavel Filip, acesta fiind desemnat și președinte interimar de Curtea Constituțională.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat, ieri, că a anulat decretele semnate de Pavel Filip din 9 iunie privind dizolvarea Parlamentului și anunțarea datei alegerilor parlamentare anticipate. „Am consultat fracțiunile parlamentare și am constatat împreună cu colegii că decretul semnat de domnul Filip privind dizolvarea Parlamentului și anunțarea alegerilor parlamentare anticipate din data de 6 septembrie nu corespunde normei constituționale. De aceea, astăzi am semnat decret de anulare a acestor decizii a domnului prim-ministru în exercițiu”, a declarat el.
Partidul lui Plahotniuc nu recunoaște legalitatea demersurilor lui Dodon. Partidul Democrat din Moldova (PDM) a anunțat că anularea decretelor privind dizolvarea Parlamentului și anunțarea alegerilor anticipate pentru 6 iunie de către Igor Dodon nu au efecte juridice. Potrivit vicepreședintelui PDM, Vladimir Cebotari, decretul semnat de Pavel Filip la data de 9 iunie deja a produs efecte juridice și a fost publicat în Monitorul Oficial.
MAE și-a schimbat poziția
În timp ce criza de la Chișinău ia amploare, România emite mesaje contradictorii. Luni, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a spus că, opinia sa ca vechi politician, este că în astfel de situaţii, cum este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, soluţia este întoarcerea la popor. „Nu cred că e nicio problemă să fie alegeri parlamentare anticipate în 6 septembrie”, a susţinut Meleşcanu. Decizia alegerilor anticipate a fost anunțată de premierul Pavel Filip, membru PDM, desemnat preşedinte interimar de Curtea Constituţională. Meleșcanu a spus că aceasta este poziţia sa personală, şi nu a Ministerului de Externe.
MAE a transmis, ieri, un nou punct de vedere prin care susține Parlamentul ales al Republicii Moldova. De data aceasta, MAE pledează pentru respectarea rezultatului alegerilor din februarie, pe baza căroara s-a format Guvernul Maia Sandu. ”România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră că, într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog”, se afirmă în comunicatul MAE. România își exprimă ”deplina disponibilitate de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care este baza esențială a relației bilaterale, în condițiile în care Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic și va continua ferm și consecvent parcursul său european” a transmis MAE.
Ce state recunosc Guvernul Sandu
În timp ce autoritățile de la București ezită, Departamentul de Stat al SUA recunoaște legitimitatea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, îndemnând partidele politice să respecte voința poporului. „SUA invită toate partidele din RM să manifeste reținere și să se pună de acord asupra unui parcurs mai departe, prin dialog politic. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și au respectat drepturile fundamentale. Voința poporului moldovenesc exprimată în acele alegeri trebuie respectată fără amestec”, a transmis Departamentul american de Stat.
De asemenea, Uniunea Europeană recunoaște Guvernul condus de Maia Sandu și anunță că este gata să colaboreze noul Cabinet de Miniștri. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, și Comisarul european pentru politica de extindere și vecinătate, Johannes Hahn, au emis o declarație în care arată că UE a luat act de deciziile votate sâmbătă de Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv de formarea coaliției guvernamentale și anunță vă recunoaște legitimitatea Guvernului Sandu. Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia şi-au anunţat susţinerea faţă de parlamentul Republicii Moldova.
Plahotniuc ar fi promis federalizarea Moldovei
Dmitri Kozak, vicepremier al Federaţiei Ruse şi reprezentantul special al preşedintelui rus pentru relaţii economice şi comerciale cu Republica Moldova, susţine într-un interviu acordat cotidianului Kommersant că în timpul întrevederii avute la Chişinău cu liderul Partidului Democrat (PDM), Vlad Plahotniuc, acesta i-a înmânat un plic cu propuneri pentru schimbarea cursului politic al Republicii Moldova, cu o reorientare spre Moscova şi soluţionarea problemei transnistrene prin intermediul federalizării republicii.
”Cercetând conţinutul plicului, am văzut cu uimire propunerile Partidului Democrat făţiş antirusesc pentru o modificare a cursului politic al Republicii Moldova, printr-o reorientare spre Rusia şi reglementarea conflictului transnistrean pe baza federalizării Republicii Moldova”, a relatat Kozak. Cu toate acestea, potrivit afirmaţiilor sale, vicepremierul rus le-ar fi recomandat socialiştilor şi preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, ”să nu ia în calcul niciun fel de propuneri secrete nici ale lui Vladimir Plahotniuc, nici ale altor partide”. În interviu, Kozak asigură că formarea coaliţiei parlamentare şi a unui nou guvern la Chişinău nu este alegerea Moscovei, ci o problemă internă a Republicii Moldova. Potrivit lui Dmitri Kozak, ”preşedintele ales de majoritatea cetăţenilor şi majoritatea formată într-un mod destul de ciudat în Parlamentul precedent al Republicii Moldova transmiteau Rusiei şi lumii semnale contradictorii, iar în multe rânduri care se excludeau reciproc”.
În aceste condiţii, Rusia şi-a spus părerea – care rămâne neschimbată – cu privire la modalitatea de soluţionare a crizei: organizarea de noi alegeri, însă pe o altă bază legislativă şi cu existenţa unei alte puteri executive, care să se bucure de încrederea tuturor forţelor politice. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie, potrivit vicepremierului rus, de o coaliţie temporară, în scopul modificării sistemului electoral, formării unui guvern capabil să asigure viaţa de zi cu zi a ţării şi organizarea de alegeri corecte şi transparente. Reprezentantul special al preşedinţiei ruse asigură că Moscova nu şi-a pus de acord poziţia cu privire la criza din Republica Moldova cu marile puteri, iar faptul că poziţiile SUA, UE şi Rusiei coincid în această problemă ”confirmă în mod elocvent necesitatea stringentă a însănătoşirii situaţiei politice din republică”.
