Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Primarii vor să rotunjească bugetele locale din impozitul pe clădiri

Primarii vor să rotunjească bugetele locale din impozitul pe clădiri

Primarii PSD au transmis spre Ministerul Dezvoltării propuneri de majorare a impozitelor pentru clădiri, acuză liberalii. Social-democrații susțin că ar fi vorba doar de o ”cotă unică de impozitare”.

Romulus Georgescu 0 comentarii

20.03.2018 - 12:04

Ministerul Dezvoltării Regionale pregătește un proiect al finanțelor publice locale care să reglementeze taxele și impozitele strânse de primării.

În acest context, deputatul PNL Florin Roman a dezvăluit că, pentru a compensa reducerea sumelor primite din impozitul pe venit, primarii PSD au cerut Guvernului să majoreze taxele locale. În prezent, primarii pot stabili o cotă de impozitare pentru clădiri rezidențiale între 0,08% și 0,2% din valoarea de impozitare a clădirii. Noua propunere a Ministerului Dezvoltării ar fi o cotă unică, iar primarii PSD ar fi propus plafonul maxim de 0,2%, susțin liberalii. Pentru clădirile nerezidențiale, acum, impozitele locale au marjă între 0,2% și 1,3%. Și aici Ministerul Dezvoltării a propus o cotă unică de impozitare, iar primarii ar fi cerut nivelul maxim de 1,3%. Roman a explicat că este vorba de o propunere a lui Robert Negoiță, primarul sectorului 3 și președinte al Asociației Municipiilor din România, și a comitetului special de elaborare a acestui Cod în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale.

După apariția acuzațiilor din partea PNL, Ministerul Dezvoltării a venit cu precizări prin care caracterizează informațiile drept ”eronate și tendențioase”, dar comunicatul nu conține o dezmințire explicită a acestora. Ministerul susține doar că ideea introducerii unui nivel unic al impozitelor a venit din partea autorităților locale. ”Structurile asociative ale administraţiei publice locale au propus introducerea unui nivel unic (la nivel național) asupra căruia consiliul local din fiecare unitate administrativ-teritorială să stabilească dacă aplică sau nu o cotă adițională. Acest aspect va fi dezbătut în cadrul grupului de lucru, constituit la nivelul MDRAP, pentru elaborarea noului Cod al finanţelor publice locale”, explică oficialii Ministerului Dezvoltării.

Tot acest joc de pasare a răspunderii are o explicație simplă. În multe localități, primarii aplică impozitul minim, pentru a nu supăra alegătorii, dar  nu au suficiente încasări. Edilii nu vor să își asume majorările, vor să fie introduse într-o lege elaborată de Guvern, pentru a se putea justifica în fața alegătorilor.

 

 

Variantele analizate

După comunicatul de la Dezvoltare, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a prezentat o copie după o adresă a ministrului Dezvoltării,  Paul Stănescu, trimisă către Asociația Orașelor din România. Prin adresă, Ministerul Dezvoltării le cere primarilor să se pronunțe asupra a două puncte. Este vorba de introducerea unei cote unice la nivel național, ”așa cum s-a propus în comisia de elaborare” a Codului finanțelor publice locale, asupra căreia ”autoritățile deliberative pot stabili praguri adiționale”. Un alt punct ar fi menținerea actualelor cote, dar autoritățile locale vor primi dreptul de a stabili ”cote adiționale”. De remarcat că, în ambele cazuri, primarii primesc dreptul de a stabili cote adiționale.

 

În timp ce Ministerul Dezvoltării încerca să dezmintă informațiile, Robert Negoiţă, edil al sectorului 3, preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România şi vicepreşedinte al PSD, a anunțat că susține o cotă unitară de impozitare a clădirilor.  „Mi se pare în neregulă ca unii cetăţeni să fie taxaţi într-un fel şi alţii să fie trataţi în alt fel. Noi am convenit împreună cu colegii noştri de la Asociaţia Municipiilor să susţinem o taxare unitară, pe care noi am văzut-o pe medie. Domnule, e între 0,1 şi 0,2, noi am susţine, ar fi de bun-simţ să mergem pe 0,15. Asta înseamnă că pentru unii, care erau pe minim, e o creştere, că pentru alţii, care erau pe maxim, înseamnă o scădere. Dar, repet, e o chestiune de reglementare, în sensul de abordare unitară a acestei chestiuni, şi nu de creştere de taxe şi impozite”, a declarat Negoiţă pe pagina sa de Facebook. Cota unică de 0,15%, invocată de Negoiță,  este dublă față de actuala cotă minimă.

El a subliniat că şi ceilalţi membri ai Asociaţiei Municipiilor din România cred că o abordare unitară a impozitării clădirilor este cea corectă. „Ar fi logic, ar fi necesară o creştere de taxe pe anumite zone. Ce mă deranjează e că se emit teorii care nu au acoperire, adică nu au nicio legătură cu realitatea. Da, e adevărat că se lucrează la Codul finanţelor publice locale şi nouă ni s-a cerut un punct de vedere de la Asociaţia Municipiilor. (...) Am vorbit încă o dată cu colegii de la asociaţie: «Domnule, a plecat de la noi aşa ceva? Nu». Nu are nicio acoperire, nu are nicio fărâmă de adevăr. Noi am transmis referitor la acele marje care pot fi stabilite referitor la cotele de impozitare, şi anume, la ora asta, aşa funcţionează, pe marje, între 0,1 şi 0,2. Noi ce propunem? Nu creştere de taxe şi impozite, ci stabilirea unei cote unitare”, a explicat primarul.

Negoiţă a mai spus că anumite localităţi care au stabilit un nivel de impozitare minim nici măcar nu încasează taxele şi stau permanent „cu mâna întinsă” la Guvern să le dea bani.

În schimb, președintele PSD, Liviu Dragnea, neagă existența unor astfel de intenții. Deranjat de insistența jurnaliștilor pe acest subiect, liderul social-democrat a mai spus că s-ar face „un întreg scenariu pe o informație venită pe surse”. „Categoric, nu. Nu au nicio legatură măsurile fiscale adoptate de Guvern - că nu e vorba de o revoluție - cu nivelul bugetelor locale. Nu am fost niciodată de acord și nu o să fiu nici în continuare să susțin modificarea unui act normativ, o lege de exemplu, care să mărească impozitele și taxele locale. Eu nu susțin așa ceva și PSD nu va susține așa ceva, pentru că nu e nevoie”, a răspuns Dragnea.

 

 

De ce au primăriile nevoie de bani

 

În noiembrie 2017, Guvernul Mihai Tudose a modificat Codul Fiscal prin ordonanță de urgență, mutând contribuțiile sociale de la angajator la angajat de la 1 ianuarie 2018. Întrucât sumele pe care le aveau de plătit angajații urmau să crească, Guvernul a introdus o măsură compensatorie: aprobarea scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10% începând de la 1 ianuarie 2018. Însă, măsura a  avut ca efect scăderea bugetelor primăriilor, în special în marile orașe.

Și aceasta pentru că primăriile primesc 41,75% din banii încasați pe impozitul pe venit – salarii, dividende, chirii, activități din drepturi de autor. Scăderea acestor bugete a provocat critici din partea primarilor, indiferent de partidul din care provin aceștia.

Astfel, bugetul Primăriei București va pierde nu mai puțin de 1,3 miliarde de lei (282 milioane de euro) pentru anul viitor, potrivit calculelor prezentate de conducerea instituției, odată cu modificarea Codului Fiscal. De altfel, primarul general, Gabriela Firea (PSD), a fost unul dintre cei mai vocali critici ai modificării Codului Fiscal, afirmând că va fi ”o lovitură foarte mare” pentru toate comunitățile. 

 La rândul său, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc (PNL), avertiza că urbea sa va pierde în jur de 30 de milioane de euro prin modificarea Codului Fiscal. ”Pierdem o şansă importantă de a continua multe proiecte de investiţii, care fie vor fi eliminate, fie vor fi cu frâna trasă. E o lovitură foarte puternică şi fără precedent, de o asemenea amploare în ceea ce înseamnă devalizarea bugetelor locale în favoarea guvernului central. Clujul va suferi o tăiere de 30% a proiectelor de dezvoltare, a politicilor publice”, a reclamat primarul Clujului.

Primarul din Iaşi, Mihai Chirica, a criticat și el Guvernul PSD. „Am estimat o pierdere de 86,5 milioane de lei, circa 20 de milioane de euro faţă de veniturile anului 2017. Procentual, această pierdere este de 21% din buget. Cotele de impozit pe venit reprezintă 60% din veniturile proprii ale municipiului Iaşi. Practic, cu aceste modificări, lista de investiţii se duce spre zero. Nu mi-a redus mie salariul, ci se taie capacitatea Primăriei de a-şi coordona mai departe programele de investiţii, de a susţine cheltuielile din şcoli, spitale, grădiniţe“, a declarat primarul Mihai Chirica.

 

Comentarii

loading...