Documentul scoate în evidență problemele cu care s-au confruntat organizatorii, deficiențele legislative și situațiile nereglementate. Unele dintre ideile prezentate ar putea fi luate în considerare și pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Dintre cei 189 de milioane de euro cheltuiți în 2016, 15,9 milioane de lei provin din fondurile partidelor, iar 6,3 milioane de lei provin din subvenții. Cea mai mare parte a contribuțiilor candidaților sunt din venituri proprii, reprezentând 82%.
O problemă semnalată de reprezentanții Coaliției FiecareVot este însă aceea că fondurile cheltuite de partide și candidați în precampania electorală sunt necunoscute. Ele sunt include ulterior în raportările anuale pe care le fac partidele, însă aceste informații vin mult prea târziu pentru a mai fi relevante pentru alegeri.
Activitățile din precampanie au afectat transparența finanțării campaniei, susține unul dintre specialiștii din partea Expert Forum, Septimiu Pârvu. Dintre partidele care au participat la locale doar Pro România și USR au oferit informații cu privire la precampanie.
În ceea ce privește materialele de campanie, expertul electoral Maria Krause a atras atenția că legislația limitează folosirea de panouri electorale de dimensiuni mari, însă candidații ajung să folosească astfel de materiale în precampanie, ceea ce afectează însă transparența finanțării.
Alegeri în pandemie
Adoptarea târzie a unor reglementări pentru limitarea răspândirii COVID-19 au dus la confuzie și imposibilitatea practică a implementării lor în timp util, mai spun experții.
FiecareVot a transmis recomandări pentru adoptarea unor măsuri și a solicitat clarificarea unora dintre cele adoptate încă din august 2020. O problemă importantă care a fost semnalată a fost aceea că modificările legislative nu au rezolvat accesul la urna specială pentru persoanele aflate în carantină sau izolare și care nu dețineau documente medicale astfel încât acestea nu au putut să își exercite dreptul de vot. De asemenea, nu au fost introduse noi metode alternative de vot pentru grupurile vulnerabile de alegători. O prevedere legislativă de la alegerile prezidențiale a fost omisă pentru cele locale – aceasta prevedea accesul la urne pentru persoanele cu dizabilități pentru că le permitea să voteze în secțiile accesibile. De exemplu, dacă secția în care ar fi trebuit să voteze era la etaj și aceasta nu era accesibilă, ei puteau vota într-o secție aflată în aceeași clădire, dar la parter.
„Efortul de a încuraja sau facilita participarea alegătorilor care ar fi putut fi intimidaţi de posibilitatea infectării cu Covid-19 s-a limitat însă la organizarea secţiilor de votare; autorităţile au respins mai multe recomandări venind din partea unor organizații ale societăţii civile privind organizarea scrutinului în două zile şi nu au luat în calcul extinderea sistemului de vot prin corespondenţă astfel încât să poată fi utilizat şi în ţară, pentru alegerile locale. Alegătorii aflaţi în izolare sau în carantină au avut posibilitatea de a solicita urna specială doar depunând fizic la secţiile de votare cereri însoţite de acte medicale, iar lista actelor medicale acceptate nu a fost cunoscută decât cu o zi înaintea datei depunerii cererilor, când BEC a transmis, la solicitarea Expert Forum, un punct de vedere al Ministerului Sănătății”, se arată în raportul prezentat de Expert Forum.
Suspiciuni de traseism electoral
Au existat suspiciuni solide potrivit cărora competitorii electorali, în special cei în funcție, s-au folosit de poziția publică pentru a înregistra alegători în localitățile respective, susțin experții. În anumite localități, înregistrarea de alegători la o adresă de reședință la care nu locuiesc de fapt poate conduce la modificarea rezultatului alegerilor. Din cauza legislației neclare și a lipsei controalelor practice, mijloacele legale și practice existente nu sunt disuasive pentru stoparea acestor practici.
Pentru a asigura integritatea alegerilor, legea ar trebui să prevadă posibilitatea ca un alegător să poată vota într-o singură într-o singură circumscripție, sugerează Coaliția FiecareVot.
Expert Forum a solicitat de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D) numărul alegătorilor care și-au schimbat adresa de domiciliu sau reședință în perioada 1 iulie- 27 septembrie 2020. Aceste informații au fost comparate cu cele furnizate 2015 și 2016, pentru o perioadă similară înaintea datei alegerilor. Cea mai mare creștere a înresistrat-o județul Teleorman, de la 457 în 2015 la 2.928 în 2020, reprezentând o creștere de 640.70%.
Chiar dacă în cifre absolute, creșterile nu sunt mari, ele pot duce la modificări ale rezultatelor în localitățile cu număr mic de locuitori. Un exemplu în acest sens ar fi localitatea Bătrâna din Hunedoara, unde 25 de persoane și-au stabilit reședința 2020, însemnând o creștere de 25,77% din totalul alegătorilor înscriși pe listele permanente.
Transparența scrutinului
Experții Coaliției FiecareVot au susținut că ziua alegerilor s-a desfășurat calm și organizat în cele mai multe secții de votare, iar activitatea birourilor electorale a fost evaluată de observatori ca bună sau foarte bună. Totuși anumite decizii ar putea face procesul electoral mai transparent și ar duce și creșterea încrederii în corectitudinea acestuia. Un exemplu ar putea fi acordarea dreptului de a desemna delegaţi şi pentru candidaţii independenţi.
Prezent pentru scurt timp la dezbatere, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Florin Mitulescu Buică, a susținut că Autoritatea face tot posibilul pentru ca procesul electoral să fie transparent. El a amintit că AEP publică ceea ce se numește „cartea albă a alegerilor” după fiecare scrutin, și de asemenea raportul de activitate anuală al instituției. Deși au existat critici cu privire la aplicațiile folosite, Mitulescu Buică a spus că folosirea aplicațiilor din 2016 a dus la economisirea a aproximativ 4 milioane de euro.
