10.7 C
București
miercuri, 20 noiembrie 2024
AcasăEconomieEconomie internăMinisterul Finanţelor a pus în dezbatere publică rectificarea bugetară 

Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică rectificarea bugetară 

Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică, joi seară, rectificarea bugetară, precizând că veniturile se majorează, pe sold, cu suma de 29.941,6 milioane lei, cheltuielile se majorează, pe sold, cu suma de 32.591,0 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 2.649,4 milioane lei.

”Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 29.941,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 32.591,0 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 2.649,4 milioane lei”, se arată în Nota de fundamentare a documentului suspus dezbaterii publice.  

Potrivit documentului, veniturile bugetului de stat pe anul 2022, se majorează pe sold cu suma de 21.493,9 milioane lei.  

Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:  

  • Impozit pe profit: +4.018,1 milioane lei;  
  • Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: +126,0 milioane lei;  
  • Taxa pe valoarea adăugată: +5.541,4 milioane lei din care 2.069,7 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale;  
  • Accize: -1.970,9 milioane lei. Scăderea accizelor încasate în primul semestru al anului 2022 este atenuată de efectul pozitiv al măsurii de majorare a nivelului accizelor la produsele din tutun (ţigarete, tutun încălzit şi lichide cu conţinut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) şi alcool (O.G. nr. 16/2022);  
  • Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: +11.300,0 milioane lei. 
  • ”Majorarea se datorează evoluţiei impozitului pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale (+8,1 miliarde lei) şi a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+3,2 miliarde lei)”, se mai arată în docment.  
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: +920,4 milioane lei. Majorarea veniturilor este influenţată de evoluţia veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc şi de menţinerea estimărilor din Legea nr.317/2021 privind încasarea în anul 2022 a veniturilor aferente valorificării frecvenţelor radio în noile benzi de frecvenţe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicaţii mobile terestre de bandă largă 5G;  
  • Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale: +447,0 milioane lei;  
  • Alte impozite şi taxe fiscale: -52,3 milioane lei;  
  • Contribuţii de asigurări sociale: -279,4 milioane lei. Această diminuare are la bază scăderea vărsămintelor de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate;  
  • Venituri nefiscale: +2.465,5 milioane lei. Majorarea veniturilor nefiscale cu 2,7 miliarde lei se datorează, în principal, evoluţiei redevenţelor petroliere (efect al creşterii preţurilor la petrol şi gaze naturale) şi dividendelor aferente exerciţiului financiar al anului 2019 şi 2020 efectuate de către CEC BANK. Această majorarea a veniturilor este atenuată cu 0,7 miliarde lei de compensaţia la carburanţi pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină (O.U.G. nr. 106/2022);  
  • Venituri din capital: +87,3 milioane lei; 
  • Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: +956,3 milioane lei per sold, din care 2.283,7 milioane lei aferent proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.  

”Majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată, în principal, de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, în care ritmul de creştere a PIB nominal a fost revizuit în creştere la 16,1%, a încasărilor la bugetul de stat, a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, a veniturilor aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului, devenite executorii (0,6 miliarde lei), precum şi de măsurile preconizate de îmbunătăţire a colectării taxelor şi impozitelor (ţinta de 3,5 miliarde lei, din care 1 miliard lei la TVA, 1 miliard lei la accize şi 1 miliard lei la contribuţii de asigurări)”, se mai arată în document.  

De asemenea, potrivit MInisterului Finanţelor, cheltuielile bugetului de stat anul 2022, se majorează, pe sold, cu suma de 26.447,2 milioane lei.  

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:  

  • Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 1.623,5 milioane lei;  
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 532,0 milioane lei;  
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3.999,7 milioane lei;  
  • Cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 2.819,8 milioane lei; 
  • Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 2.559,1 milioane lei; 
  • Alte transferuri se majorează cu 2.700,2 milioane lei;  
  • Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 70,0 milioane lei;  
  • Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 7.893,9 milioane lei;  
  • Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se majorează cu 1.659,0 milioane lei;  
  • Alte cheltuieli cresc cu 461,3 milioane lei;  Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 34,8 milioane lei;  
  • Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 1.820,9 milioane lei; â 
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 1.000,0 milioane lei; 
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 67,4 milioane lei;  
  • Cheltuielile de capital se majorează cu 194,4 milioane lei;  
  • Împrumuturile acordate se majorează cu 200,0 milioane lei.  

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Ce este Cloud Computing și care sunt avantajele acestei tehnologii?

Te-ai întrebat vreodată cum reușesc marile companii să gestioneze volume imense de date, să scaleze rapid infrastructura IT și să ofere servicii personalizate fără...

Boston Celtics oprește seria impresionantă de victorii a lui Cleveland Cavaliers! Jayson Tatum, omul meciului

Cleveland Cavaliers a înregistrat prima înfrângere a sezonului NBA, după 15 victorii consecutive, fiind învinși de Boston Celtics, scor 120-117, într-un duel spectaculos pe...

CSM București, negocieri pentru transferul Albertinei Kassoma de la Rapid

CSM București și Rapid au demarat negocierile pentru transferul pivotului angolez Albertina Kassoma, una dintre cele mai valoroase jucătoare din Liga Florilor. CSM București, campioana...
Ultima oră
Pe aceeași temă