Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri, că trimite la Curtea Constituţională (CCR) întregul pachet al legilor justiţiei şi sesizează Comisia de la Veneţia, el adresând şi un apel CCR să nu se grăbească şi să conlucreze cu organismul european. Comisia de la Veneția ”contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa”, a argumentat președintele.
Preşedintele a precizat că, după ce CCR se va exprima asupra actelor normative, va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o nouă reexaminare a celor trei legi de către Parlament.
Klaus Iohannis a amintit că în toamna lui 2016 a fost campania electorală pentru alegerile parlamentare, iar PSD a ”îmbrobodit poporul cu un program numai lapte şi miere”, a câştigat şi a ajuns la guvernare, dar ”a urmat cu totul şi cu totul altceva”. ”A început asaltul asupra justiţiei din partea PSD. Atunci, probabil vă amintiţi, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanţă de urgenţă a Guvernului 13. Acea Ordonanţă am reuşit să o oprim împreună. Sute de mii de români bună credinţă au protestat atunci în stradă pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiţiei a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi”, a acuzat Iohannis. El a spus că nu putem să asistăm pasiv la o rescriere a Constituţiei. Președintele a atras atenția că întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament într-o săptămână şi apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni şi trei decizii al Curţii Constituţionale pentru a corecta unele prevederi. ”Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate şi pe larg dezbătute”, a adăugat preşedintele.
De ce este invocată Comisia de la Veneția
Șeful statului poate sesiza CCR, chiar dacă legile au fost, deja, judecate de acest for, de două ori, în urma unor sesizări ale PNL, USR sau ICCJ. Însă judecătorii constituționaliști nu sunt obligați să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, sesizată, deja, de PNL. Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat joia trecută solicitarea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei.
Însă, de-a lungul timpului, CCR a motivat mai multe decizii luate invocând recomandări ale Comisiei de la Veneția, chiar dacă acestea nu aveau caracter obligatoriu. ”Sesizarea Comisiei de la Veneția trebuia făcută de mult, pentru că acolo sunt doar patru sesiuni pe an. Între sesiuni e mai greu să primești un răspuns de la ei”, a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al CCR. Următoarea sesiune plenară a Comisiei va avea loc în luna iunie, potrivit siteului Consiliului Europei, și de aceea este important dacă judecătorii CCR vor aștepta sau nu punctul de vedere al acestui for. Dacă ar conlucra cu Comisia, așa cum le-a cerut președintele, CCR ar lua o decizie privind legile justiției undeva la finalul lunii iunie. Or, după decizia CCR, legile vor reveni la președintele Iohannis care poate cere, o singură dată, reexaminarea lor de către Parlament. Însă, în timpul desfășurării acestor proceduri, Parlamentul va intra în vacanță, între 1 iulie și 1 septembrie.
Comisia de la Veneția este un organism consultativ al Consiliului Europei privind problemele constituționale și a fost înființată în 1990. Comisia este formată din specialiști în drept iar rolul său este de a oferi consultanță juridică statelor sale membre.
Sesizări peste sesizări
În decembrie 2017, Parlamentul a aprobat, cele trei legi ale justiției, cu voturile PSD, ALDE și UDMR. PNL, USR dar și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au depus contestații la CCR. În ianuarie și februarie, CCR a decis, pe rând, că toate cele trei legi conțin unele prevederi neconstituționale. Menționăm că în fiecare caz, o parte din articolele contestate au fost declarate constituționale. Cele trei acte normative s-au întors în Parlament și au fost revotate în luna martie. PNL, USR și ICCJ s-au adresat, din nou, CCR, reclamând faptul că parlamentarii majorității nu au respectat deciziile inițiale ale Curții. Pe 19 aprilie, CCR a declarat constituționale două dintre legi, dar a identificat cinci articole neconstituționale în legea privind statutul magistraților.
Ministrul Justiției, Tudore Toader, a contrazis, ieri, acuzațiile șefului statului privind ”rescrierea” Constituției. El a recunoscut că judecătorii CCR au identificat, în total, în legile justiției 22 de soluții neconstituțuionale, dar a subliniat că legile analizate au sute de articole. ”Multe dintre cele admise ca neconstituţionale sunt de necorelare legislativă şi nu pe fond a reglementării contrare a Constituţiei”, a mai spus el.
Evoluția actelor normative
*Modificarea Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Prin acest proiect, președintele României nu mai numește conducerea ICCJ. Proiectul a fost adoptat de de Senat (for decizional) pe 19 decembrie 2017. Pe 30 ianuarie 2018, CCR a acceptat mai multe obiecții de neconstituționalitate, judecând sesizări ale PNL, USR și ICCJ. Pe 26 martie, Senatul a revotat proiectul dar unele articole au fost declarate neconstituționale de CCR pe 19 aprilie.
*Modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea prevede, printre altele, înființarea unei secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Crește rolul ministrului Justiției, în detrimentul CSM. Votul din Senat (for decizional) a avut loc pe 20 decembrie 2017. Pe 23 ianuarie, CCR a decis că unele articole sunt neconstituționale, la sesizarea PNL și a ICCJ. Proiectul a fost votat, din nou, de Senat, pe 26 martie. Pe 19 aprilie, CCR a decis că proiectul este constituțional.
*Modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. CSM numește conducerea ICCJ, o serie de atribuții ale CSM sunt transferate către secțiile acestei instituții. Proiectul a fost aprobat de Senat (for decizional) pe 21 decembrie 2017. Pe 13 februarie, CCR a admis o serie de obiecții de neconstituționalitate, formulate de PNL, USR și ICCJ. Proiectul a fost votat, din nou de Senat, pe 26 martie. Pe 19 aprilie, CCR a decis că modificările operate sunt constituționale.
Toader ia în calcul noi modificări la Codul penal
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, ieri, că va propune eliminarea reglementărilor din Codul de procedură penală referitoare la Camera preliminară, având în vedere că aceasta a fost declarată neconstituţională. El a spus că a primit foarte multe propuneri privind cele patru coduri penale, iar ministerul va continua evaluarea, pentru a vedea ”dacă nu cumva este nevoie şi de alte modificări în afară de cele din proiectul de acum”.
Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a început, ieri, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a Codului de procedură civilă, la şedinţă participând şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Preşedintele comisiei, Florin Iordache (PSD), a anunţat că până luni comisia va primi observaţiile asupra modificărilor Codurilor penale, iar marţi vor avea loc dezbateri.
