Tăriceanu a preluat steagul USL de luptă împotriva statului de drept

Coaliția majoritară a revenit total la strategia de blocare a solicitărilor procurorilor. Un susținător activ şi eficient este Călin Popescu Tăriceanu.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 30.03.2015 - 09:39

Coaliția majoritară a revenit total la strategia de blocare a solicitărilor procurorilor. Un susținător activ şi eficient este Călin Popescu Tăriceanu.

În timp ce Tăriceanu „lucrează“ la turaţii maxime, premierul Victor Ponta afișează detașarea față de deciziile Legislativului, iar președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, s-a ferit să își asume deciziile controversate luate de instituția pe care o conduce. Această strategie permite PSD să folosească imaginea lui Tăriceanu, dar să nu își asume întreagă răspundere în fața opiniei publice interne și externe.

Astfel, Tăriceanu a ieșit la rampă pentru a apăra decizia Senatului în urma căreia a fost blocată arestarea senatorului PSD Dan Șova, comentând că „nu a obstrucționat în nici un fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei“. Nici nu ar fi avut cum să o obstrucționeze, Șova fiind deja urmărit penal pentru fapte comise în calitate de vicepreședinte PSD și nu de ministru, caz în care ar fi fost necesară aprobarea Parlamentului. Liderul PLR a încercat să conteste şi sesizarea depusă de președintele Klaus Iohannis la Curtea Constituţională (CCR) pe tema conflictului instituțional, ca și criticile venite de la CSM și DNA, vorbind despre „o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități“.

Nu spune, însă, că respectivele contestații nu au vizat competența Senatului în materie (prevăzută de Constituție), ci modul în care a fost interpretat rezultatul. Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat „pentru“, cererea a fost respinsă pentru că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit statutului senatorilor şi deputaţilor și regulamentului Senatului. Însă, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Tăriceanu a explicat că articolele invocate de conducerea Senatului nu au fost declarate neconstituționale de către CCR.

Imunitate pentru hotărâri de Guvern

Totuşi, în 2008, Curtea Constituţională a decis, judecând alte articole, că și cererile privind urmărirea penală a foștilor miniștri se aprobă tot printr-o hotărâre a Senatului sau Camerei Deputaților, drept pentru care se aplică regula majorității simple. Deși arestările se decid tot prin hotărâri, de şapte ani Senatul nu a pus în acord propriul regulament cu decizia CCR, ceea ce a generat posibilitatea invocată de Tăriceanu. Șeful Senatului a explicat și de ce instituția nu a emis o hotărâre, reducând astfel șansele unei contestații la CCR. „Ceea ce nu se adop-tă, nu există şi deci nu se publică“, a menţionat el.

Dacă acum insistă pe faptul că Senatul nu a blocat urmărirea penală, ci doar o arestare, Tăriceanu s-a opus solicitărilor procurorilor și pe 12 februarie, atunci când instituția pe care o conduce a respins urmărirea penală în cazul Varujan Vosganian (PNL). Șeful Senatului afirma la vremea respectivă că solicitarea DIICOT „pune în discuție o decizie politică a unui ministru în funcție, concretizată printr-o hotărâre de Guvern“, iar dacă ar fi fost votată ar fi transformat România „într-o republică a procurorilor“.

Vosganian era anchetat de procurorii DIICOT în dosarul Romgaz-InterAgro, fostul ministru al Economiei fiind acuzat că a susţinut o ordonanţă de urgenţă în urma căreia firma lui Ioan Niculae, InterAgro, a beneficiat de gaze ieftine de la Romgaz pentru producţia de îngrăşăminte chimice. Linia de gândire prefigurată de Tăriceanu sugerează că demnitarii care iau astfel de decizii vor fi protejați de Parlament. Cu alte cuvinte, ar fi o revenire la unul dintre articolele votate în decembrie 2013, în „Marțea Neagră“, prin care au fost dezincriminate „actele administrative“.

MCV încurcă planurile coaliției

Mai nou, acelaşi președinte al Senatului pledează la Bruxelles pentru eliminarea Mecanismului de Cooperare (MCV), ins-trumentul prin care UE poate presa Bucureștiul să respecte independența Justiției şi să protejeze statul de drept. „Noi considerăm că în momentul de faţă MCV, care ar fi trebuit să funcţioneze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de ţintă în mişcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează“, a declarat Tăriceanu, joi seară, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Călin Popescu Tăriceanu a propus stabilirea unei modalități de evaluare de către Comisia Europeană „în aşa fel încât să putem pregăti terenul pentru încheierea acestui dispozitiv care a fost pus în funcţiune în momentul aderării României la Schengen (la UE – n.r.)“. La doar o zi după votul din Senat în cazul Șova, liderul PLR a afirmat că România şi-a atins ţintele la care s-a angajat, iar progresele făcute în domeniul justiţiei şi al statului de drept sunt „sensibile, apreciate şi ele fac parte din evaluările Comisiei şi sunt apreciate ca atare“. Însă, nici una dintre aprecierile cuprinse în Raportul MCV din 28 ianua-rie nu au vizat Parlamentul, criticat pentru respingerea cererilor de ridicare a imunității unor senatori și deputați, ci au vizat tocmai instituții precum DNA. Rugat să dea o definiţie a MCV în faţa lui Martin Schulz, Tăriceanu a explicat că, iniţial, a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiţiei, al statului de drept.

„Din păcate, ceea ce am observat este că, încet-încet, el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic“, a spus preşedintele Senatului, adăugând că „problema de fond rezidă, în principal, la Comisie care ar trebui să găsească o modalitate de a pregăti terenul pentru decizia politică de la nivelul Consiliului“.

Cum vrea coaliția să demoleze anti-corupția

Ulterior publicării MCV, parlamentarii români au respins, în ultimele două luni, trei cereri privind ridicarea imunităţii. Pe lângă voturile negative în cazurile senatorilor Varujan Vosganian și Dan Șova, Camera Deputaților a respins o cerere de urmărire penală împotriva lui Laszlo Borbely (UDMR).

De asemenea, majoritatea PSD a încercat schimbarea Regulamentului Camerei Deputaților în așa fel încât pentru a aproba arestarea sau urmărirea penală a colegilor cu probleme, parlamentarii să poată cere procurorilor să le furnizeze „motive temeinice și concrete“, inclusiv probe. Prevederea fusese respinsă de către CCR în 2013, pe motiv că Parlamentul ar prelua, în acest fel, atribuții constituționale ale magistraților, încălcând principiul separației puterilor în stat. Demersul PSD a eșuat, noul regulament fiind votat de majoritatea deputaților prezenți, dar nu a obținut majoritatea absolută. Potrivit Constituției, hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Social-democrații au avertizat, însă, că nu vor renunța la demers. „Nu s-a dorit transparenţă pentru că nu v-a împiedicat nimeni să vorbiţi, n-aţi dorit ca deciziile CCR să fie prinse şi nici transparentizarea procedurilor în cazul cererilor justiţiei. Vom relua discuţiile, nu au fost duse la bun sfârşit pentru nişte ambiţii stupide“, a afirmat Marian Neacşu, liderul deputaților PSD.

De altfel, pe ordinea de zi a Senatului va intra și un proiect al senatorului PSD, Șerban Nicolae, privind restrângerea cazurilor în care se poate aplica măsura arestului repventiv.

De asemenea, pe ordinea de zi a Senatului se află și un proiect care prevede că aleșii locali pot face parte din AGA și CA, eliminând astfel restricțiile din legislația actuală, în urma cărora sute de aleși locali au fost acuzați de către Agenția Națională de Integritate (ANI).

Citește totul despre:

Comentarii