Mai multe abateri ale Ministerului Comunicațiilor au produs prejudicii de peste 3.500.000 de euro în anul 2015, când ministerul a fost condus de Sorin Grindeanu, reiese dintr-un raport al Curții de Conturi.
Sorin Grindeanu a fost propus de PSD pentru a deveni premier, și, după ce va primi votul de învestitură, va gestiona bugetul întregii Românii. Însă, există semne de întrebare legate de modul în care Sorin Grindeanu a gestionat bugetul Ministerului Comunicațiilor, pe care l-a condus între decembrie 2014 și noiembrie 2015. Astfel, raportul Curții de Conturi pe anul 2015 menționează mai multe abateri în cadrul Ministerul Comunicațiilor, care au produs prejudicii în valoare de 16.500.000 de lei, adică peste 3.500.000 de euro. De menționat că întreg bugetul Ministerului Comunicațiilor a fost, în 2015, de aproape 500 de milioane de lei. Este adevărat că unele din proiectele incluse în raportul Curții de Conturi au fost demarate înaintea venirii lui Sorin Grindeanu în fruntea ministerului, dar acestuia îi revine responsabilitatea continuării acestora.
Fonduri pierdute
Unul dintre proiectele menționate în raportul Curții de Conturi pe anul 2015, este „eAcademie pentru funcționarii publici”. Acesta a beneficiat de resurse financiare alocate de la bugetul de stat în sumă de 5.900.000 de lei, fără ca acest proiect să fie utilizat în scopul în care a fost aprobat și fără a beneficia, ulterior, de finanțarea nerambursabilă.
Potrivit documentului, niciun funcționar public al unei alte instituții publice, cu excepția Ministerului Comunicațiilor, nu a folosit platforma pentru a urma cursurile de instruire puse la dispoziție, fiind înregistrat doar un număr de 55 de utilizatori (din numărul total de 66.000 de utilizatori, funcționari publici din România, număr pe care a fost fundamentată platforma). La valoarea inițială a prejudiciului adus bugetului de stat, se adaugă suma de 5.356.000 de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare. Pe de altă parte, autorii raportului propun stabilirea prejudiciului adus bugetului de stat prin achiziția unui număr de 355 de sesiuni de instruire, la o valoare de 3.089.000 de lei.
Bani aruncați pe fereastră
Potrivit documentului, ministerul a suportat din bugetul de stat, în perioada februarie 2014–decembrie 2015, cheltuieli generate de funcționarea exclusivă a unei instituții finanțată integral din venituri proprii, aflată în subordinea sa – Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR), cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu suma de 505 mii lei. Ministerul nu a încheiat contract de închiriere cu instituția subordonată – AADR, finanțată integral din venituri proprii și, pe cale de consecință, nu a încasat venituri din chirii, pentru spațiul dat în folosință acesteia, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu suma de 1.393.000 de lei.
Decizia prin care au fost dispuse măsurile pe care reprezentanţii ministerului trebuiau să le ducă la îndeplinire fost contestată de conducerea entității. Comisia de soluţionare a contestaţiilor a respins acțiunea, dar ministerul a formulat cererea de chemare în judecată, ce face obiectul dosarului aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal.
Subordonatul lui Dragnea
Propus de PSD pentru postul de premier, Grindeanu a definit din primul moment relația sa cu Liviu Dragnea. „Este o relaţie de subordonare. Domnul Dragnea este preşedintele PSD. E simplu”, a recunoscut Grindeanu. Premierul propus de PSD-ALDE a mai spus că nu va face “mişcări” în Guvern sau politice fără colegii săi. La rândul său, Liviu Dragnea, a anunțat că își menținea ideea ca PSD să formeze o comisie de monitorizare a activităţii Guvernului.
Relația de subordonare pare să fie mai veche, pentru Grindeanu fiind un motiv de mândrie că, în calitate de președinte al PSD Timiș, a fost primul care a susținut candidatura lui Liviu Dragnea la șefia PSD, după retragerea lui Victor Ponta. „Noi am fost primii care am cerut devansarea congresului şi ne-am dat susţinerea acum trei săptămâni pentru Liviu Dragnea. Este omul care poate să ţină şi să capaciteze partidul pentru anul electoral 2016 şi nu am niciun fel de emoţie că în 11 va fi votat cu o largă majoritate de toţi membrii de partid”, a spus Grindeanu în septembrie 2015.
PARLAMENT. A vorbit 75 de secunde
În cei aproape patru ani în care a fost deputat, Sorin Grindeanu a vorbit în plenul Parlamentului exact 75 de secunde: la depunerea jurământului în calitate de deputat și la depunerea jurământului ca membru al comisiei de control a SRI. În rest, el figurează în statisticile parlamentare cu 14 declarații politice, toate fiind depuse în scris.
„Pentru prima dată văd România condusă de un guvern cu o medie de vârstă sinonimă cu înalta performanţă, cu excelenţa, cu reuşita profesională şi academică. Tinereţea este pe val. Inteligenţa, personalitatea şi performanţa anticipează succesul echipei premierului Ponta. Şeful Executivului a reuşit în sfârşit să facă mutarea câştigătoare pe care şi-o dorea încă din 2012, aceea de a promova mai mulţi oameni din generaţia sa”, a afirmat el, într-una din declarații.
În schimb, deputatul PSD, membru al comisiei de control a SRI, a fost mult mai activ pe Facebook. În noiembrie 2014, în plină campanie de alegere a președintelui României, el a distribuit un link către un video al cărui titlu era: „Klaus Iohannis recunoaște că a avut legături cu traficanții de copii”. Între timp, materialul video către care ducea linkul a dispărut, dar postarea și comentariile nu au fost șterse de Sorin Grindeanu.
Citește și opinii la cald pe tema desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier:
Silviu Sergiu, senior editor: Klaus Iohannis l-a acceptat pe Sorin Grindeanu premier. Steaua lui Dragnea a început să apună | REACȚIE LA CALD: Nu mă aștept însă ca Grindeanu să iasă din front. Deocamdată. Cel puțin până la votul de învestitură din Parlament. Până atunci, Grindeanu pășește încă pe nisipuri mișcătoare. Orice poziție de forță în relația cu Liviu Dragnea este riscantă. Desigur, PSD nu-și poate trânti în Parlament propriul guvern, dar Liviu Dragnea ar avea dovada perfectă că se impune întărirea controlului Partidului asupra Guvernului.
Tudor Artenie, comentator: Ecuațiile președintelui Iohannis: Refuzul primei nominalizări poate fi privit și în această cheie, a echilibrării raporturilor de putere. Putem bănui mai multe motive care au stat la baza refuzului: riscul de securitate, lipsa deciziei în forul de conducere a PSD sau avântul dlui Liviu Dragnea care a cerut partidului un ”cec în alb”. Era mai corect pentru public să fi motivat refuzul, dar laconismul este una dintre armele favorite din arsenalul președintelui. Strategia a reușit, iar PSD a schimbat nominalizarea.
