Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, joi, o scrisoare preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în care precizează că nu poate să le revoce pe şefele ICCJ şi DNA, întrucât nu are competenţe instituţionale şi legale în acest sens, informează Administraţia Prezidenţială.
„Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, a scris Iohannis, în scrisoarea adresată preşedintelui Senatului.
Mai mult, şeful statului a precizat că asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora.
„În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic”, a mai scris Iohannis.
În ceea ce priveşte solicitarea pe care Tăriceanu i-a făcut-o sefului statului, referitor la o eventuală alăturare în demersul Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, Iohannis a precizat că îşi menține poziția exprimată public, prin care se opune față de o eventuală modificare a acestor reglementări.
„În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic”, a mai precizat Iohannis, în documentul citat.
În finalul scrisorii, Iohannis a ţinut să precizeze că refuzul de a se ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, întrucât aceste modificări legislative încearcă să diminueaze capacitatea autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție.
„Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție”, a conchis Iohannis.
Reamintim că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi colegii lui din PLR i-au cerut lui Klaus Iohannis să le demită pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi pe preşedinta ÎCCJ, Livia Stanciu, după ce Mariana Rarinca, arestată preventiv pentru că ar fi şantajat-o pe şefa ÎCCJ, a fost găsită nevinovată de Curtea de Apel Bucureşti.
„Judecătorii au constatat că aceasta (Mariana Rarincă, n. red) a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat vreodată probe. Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă ori legături politice, a fost arestată pe nedrept şi cu sfidarea oricăror garanţii contituţionale de Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Laura Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu”, potrivit scrisorii trimise lui Klaus Iohannis.
Astfel, Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghişe şi Nicolae Nasta, i-au cerut, printr-o scrisoare, şefului statului să le demită pe Kovesi şi Stanciu pe care le acuză că „au încălcat în mod deliberat şi cu rea credinţă, drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit”.
