Un studiu al organizaţiei nonguvernamentale ExpertForum arată că, în perioada 2004-2011, majoritatea banilor pentru investiţiile de la nivel local s-au alocat fără criterii obiective, ci în urma clientelismului politic. În medie, în anul 2007, era de 3 ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar al puterii, decât dacă erai primar din opoziţie, se arată în studiu.
Studiul ExpertForum arată că, în timpul celor opt ani analizaţi, maximul de clientelism politic a avut loc în anii 2007-2008, în timpul Guvernului Tăriceanu, pe aproape toate instrumentele de transferuri pentru investiţii. Analiza ONG-ului arată că, în acea perioadă, primarii celor trei partide de la guvernare au primit de şapte ori mai mulţi bani din Fondul de Urgenţă al Guvernului decât primarii PDL.
ExpertForum a realizat şi o hartă online cu alocările de fonduri pentru fiecare consiliul judeţean şi primărie.
Pentru a analiza aceste transferuri discreţionare de bani, specialiştii au urmărit şase instrumente principale de transfer de la bugetul de stat care au funcţionat în perioada 2004-2011: Fondul de Rezervă al Guvernului, Fondul de Mediu, Fondurile pentru drumurile judeţene şi rurale, Fondurile pentru şcoli, Fondurile alocate prin HG 577/1997 şi fondurile alocate prin Ordonanţa 7/2006. Aceste sume au depăşit în 2008, anul de vârf al volumului de alocări, totalul de 5 miliarde roni. Fondurile conţin doar banii de la bugetul de stat şi nu includ finanţările europene.
O altă observaţie interesantă a studiului se referă la favorizarea primarilor teoretic independenţi. „Cei mai favorizaţi primari au fost cei teroretic independenţi, ceea ce sugerează că într-adevăr alocările discreţionare au fost folosite intenţionat pentru a încuraja migraţia politică a aleşilor locali către arcul puterii: cum legea interzice transferul cu acte în regulă la alt partid, ei o fac neoficial şi sunt recompensaţi pentru asta”, se arată în studiu.
Majoritatea comunelor nu sunt autonome financiar
Studiul mai arată că această reţea a favoritismului politic, întâlnită în toate guvernările, nu poate fi anihilată uşor din cauza slăbiciunii autorităţilor locale, în special a comunelor care sunt dependente financiar de centru.
„Sub un sfert (650) din totalul comunelor României reuşesc să-şi acopere integral cheltuielile salariale la nivel local din veniturile proprii plus cota-parte din impozitul pe venitul personal care li se virează lunar. Mai dramatic, 24% dintre comunele româneşti au cheltuieli salariale mai mult decât duble în raport cu această bază de venituri. Singurul rost al existenţei acestor comune proiectate din start să fie în faliment tehnic, adică lipsite de resurse proprii şi dependente de granturile ad hoc negociate cu judeţul sau ministerele, pare să fie conservarea bazei de clientelism politic în teritoriu”, se mai arată în studiul ExperForum.
Concluzia cercetării este că toate guvernele au alocat bani pe criterii politice. Primăriile sau consiliile judeţene conduse de membrii ai partidelor de guvernământ au primit bani cu prioritate.
Administraţia locală a UDMR este singura afiliată politic care iese bine în toţi cei opt ani, indiferent de rotaţiile de putere, subliniază studiu.
Bugetele publice nu sunt singurele resurse din care se fac alocări discreţionare sau clientelare. Decidenţii reuşesc să ascundă deficite şi folosiri arbitrare de resurse în locuri mai puţin vizibile: în arierate sau în bilanţurile companiilor de stat. „Există trei metode prin care se sifonează resurse din companiile de stat: prin achiziţii supraevaluate, prin vânzări subevaluate şi prin numirea unor oameni complet nepotriviţi profesional în posturile cheie”, conchide studiul ExpertForum.
