Guvernul împinge România pe urmele Greciei?

Un plus la salariu de 12% pentru personalul nedidactic și pensii speciale pentru militari, polițiști, diplomați și funcționari parlamentari. Plus norme de hrană și de echipament mai mari pentru militari, polițiști, pompieri și jandarmi.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 30.06.2015 - 23:03

Un plus la salariu de 12% pentru personalul nedidactic și pensii speciale pentru militari, polițiști, diplomați și funcționari parlamentari. Plus norme de hrană și de echipament mai mari pentru militari, polițiști, pompieri și jandarmi. Toate modificările au fost operate într-o singură zi, fără prea multe dezbateri, deși pot conduce, potrivit specialiștilor, la „un derapaj bugetar semnificativ“.

Măsurile menționate sunt cuprinse în două ordonanțe de urgență - adoptate ieri de Guvern, fără a fi puse în dezbatere publică - și în trei pro­iecte de lege - votate de Camera Deputaților tot ieri, la mai puțin de 24 de ore după ce trecuseră prin Senat. Adică, grabă mare și în rândul Executivului și al parlamentarilor. Ultimii au plecat, apoi, în binemeritata vacanță de două luni.

Majorări de salarii și norme de hrană

De majorarea salariului cu 12% va beneficia, de la 1 august, personalul nedidactic din învățământul preuniversitar de stat, inspectorate școlare și unități conexe, din învățământul superior de stat și din bibliotecile centrale universitare. Este vorba de 61.316 salariați. Potrivit comunicatului Guvernului (repetăm, proiectul ordonanței nu a fost pus în dezbatere nici de Mi­nisterul Muncii, nici de cel al Finanțelor), va crește, tot cu 12%, „cuantumul sporurilor, indemnizațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte din salariul de bază, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. Potrivit calculelor Guvernului, impactul bugetar pentru această majorare ar fi de 38,6 milioane lei pentru anul în curs, respectiv 115,8 milioane lei pentru 2016.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat însă că ordonanța include posibilitatea ca de majorare să beneficieze și angajații din administrația publică locală, „în limita buge­tului și a plafonului stabilit de către Ministerul Finanțelor“. Cu alte cuvinte, liber la creșterea salariilor în primării, consilii județene și alte instituții.

Apoi, chiar de astăzi, vor fi majorate cu rata inflației normele de hrană și de echipament pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Motivarea? Valorile nu au mai fost actualizate din iunie 2010. În acest caz, Guvernul nu s-a mai obosit să prezinte o estimare a impactului bugetar, dar, potrivit specialiștilor consultați de România liberă, ar fi vorba o cheltuială suplimentară de circa 400 milioane lei.

Pensii speciale pentru cât mai mulți

La cinci ani de la desființare, pensiile speciale revin pentru mai multe categorii sociale. Primii pe lista beneficiarilor –
căci, ei inițiază, ei votează – au fost parlamentarii. În cazul lor, proiectul legislativ adoptat în urmă cu mai bine de două săptămâni se află în mapa președintelui Iohannis, care a promis că va face „o analiză profundă“ a propunerii.

Ieri, însă, Camera Deputaților a votat, pe bandă rulantă, pensii speciale și pentru funcționarii parlamentari, militari, polițiști și personalul diplomatic și consular. „Pe bandă rulantă“ deoarece cele trei proiecte de lege fuseseră adoptate de abia luni seară de Senat, iar în cursul zilei de ieri s-au „ars“ toate etapele din Camera Deputaților: Birou Permanent, comisii de spe­cialitate, dezbateri în plen și, în fine, vot final. În cazul pensiilor militare - acordate militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor -, cuatumul va reprezenta media veniturilor realizate
într-o perioadă, la alegere, de șase luni de zile, din ultimii cinci ani de activitate. Mai mult, la intervenția premierului interimar, Gabriel Oprea, și a ministrului Apărării, Mircea Dușa, comisiile Camerei au propus, iar plenul a aprobat, suplimentarea mediei obținute cu un spor de „până la 15%“, în condiții ce vor fi stabilite ulterior („prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii pu­blice și securității naționale).

În cazul diplomaților, pensia va reprezenta 80% din salariul de bază brut avut, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate. Tot procentul de 80% se va aplica și funcționarilor parlamentari, doar că se va raporta la media veniturilor brute rea­lizate în ultimele 12 luni înainte de pensionare.

Evident, pentru nici unul din aceste proiecte nu este estimat impactul bugetar, iar inițiatorii nu au precizat sursa de finanțare.

Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă

Întrebat de puzderia de majorări de salarii și pensii puse la cale de putere și aprobate, în tăcere, de opoziție, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a invocat anul electoral 2016. „Pare-se că am intrat deja în logica electorală, care este foarte periculoasă“, a decla­rat Dumitru, pentru România liberă. Potrivit acestuia, măsurile cuprinse în noul Cod Fiscal (aflat la Președinție, spre promulgare –n.r.) sunt oricum de natură să afecteze veniturile, iar măsurile adoptate ieri cresc cheltuielile, astfel că România riscă „un derapaj bugetar semnificativ“.

Referindu-se la posibilitatea ca salariile să fie majorate și pentru angajații administrației publice, șeful Consiliului Fiscal consideră că măsura ar putea fi punctul de plecare pentru „o creștere spectaculoasă a salariilor bugetarilor“.

Cât despre pensiile speciale, Ionuț Dumitru spune că este „un pas mare înapoi în materia reformei sistemului de pensii“ și amintește că acestea au fost eliminate, în plină criză economică, în acord cu FMI și Comisia Europeană. „Acum, reinstaurăm un sistem de privilegii, care nu are nici o legătură cu principiul contributivității. Avem două mari probleme: de echitate față de celelalte ca­tegorii de pensionari și de sustenabilitate bugetară și a sistemului de pensii“, ne-a declarat Dumitru.

În opinia acestuia, „în mod cert“ măsurile nu au fost discutate și convenite cu FMI și CE, drept pentru care Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă: „Suntem într-un moment foarte dificil la nivel european și România nu mai are, la 40% din PIB, un nivel scăzut al datoriei publice. Se pare că nu învățăm nimic din ce se întâmplă altora. Avem exemplul Greciei și vedem cum populismul feroce i-a dus la faliment“. 

Se pare că nu învățăm nimic din ce se întâmplă altora. Avem exemplul Greciei și vedem cum populismul feroce i-a dus la faliment.“ Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal

Citește totul despre:

Comentarii