În ultima perioadă, la nivelul instituțiilor europene a fost vehiculată posibilitatea ca alocarea fondurilor europene către statele membre să fie condiționată de respectarea principiilor statului de drept.
Vizate de reducerea alocărilor de la Bruxelles ar fi urmat să fie țări ca Polonia și Ungaria, posibil și România. Informația a fost dezmințită însă chiar de la Bruxelles de eurodeputatul român Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European.
”PPE și implicit PNL se opun condiționării fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept în statele membre. Și asta pentru că o astfel de măsură, de diminuare a alocărilor bugetare comunitare, nu ar afecta politicieni sau guvernele care au generat respectivele probleme, ci beneficiarii finali ai fondurilor, cetățenii țărilor respective”, a explicat Siegfried Mureșan.
Trebuie menționat faptul că PPE este partidul majoritar în cadrul Parlamentului de la Strasbourg și care și deține președinția Comisiei Europene, prin persoana lui Jean-Claude Juncker.
În ciuda asigurărilor că banii europeni nu vor fi reduși, Siegfried Mureșan nu a ratat ocazia de critica autoritățile de la București, în special pe primul ministru Viorica Dăncilă. ”Guvernul actual și actualitatea majoritate parlamentară din România nu se bucură de încredere. Credibilitatea României la nivelul Uniunii Europene este sever afectată. Totuși, toată lumea în Europa face diferența între poporul român și cei pe care avem nenorocul de a-i avea la guvernare”, a spus europarlamentarul PNL.
Ce bani poate primi România în perioada 2021-2027
El a subliniat necesitatea ca autoritățile de la București să se implice cât mai activ în negocierea fondurilor de care va beneficia România în perioada de programare bugetară europeană 2021-2027. Potrivit propunerii Comisiei Europene, la nivelul blocului comunitar se preconizează o scădere cu 11% a fondurilor structurale și a celor de coeziune. În schimb însă pentru România aceeași propunere avansează o creștere de 8% pentru aceste componente.
Dacă însă Bucureștiul nu va ști să-și joace cartea, România se poate trezi chiar și cu mai puțini bani ca în actuala perioadă de programare bugetară. Și asta pentru că Polonia are prevăzută o scădere a alocărilor de 27%, iar Ungaria de 23%, iar Varșovia și Budapesta nu se vor da bătute, a avretizat Siegfried Mureșan.
Norocul României, dacă se poate spune așa, a constat tocmai în indicatorii luați în calcul de Comisie, care în cazul țării noastre s-au dovedit a fi dezastruoși – șomajul, calitatea sistemului educațional, eficiența energetică.
Și în cazul fondurilor destinate statelor membre pentru Agricultură la nivelul UE se proconizează o scădere, de această dată de 15%. Plățile directe (subvențiile) au rămas constante pentru România în propunerea Comisiei, la 11,9 miliarde de euro, dar problema apare în cazul banilor destinați dezvoltării rurale, care ar urma să scadă de la opt la șase miliarde de euro.
”Această propunere trebuie refuzată, pentru că România are nevoie de bani pentru dezvoltarea agriculturii. Această scădere este periculoasă!, a mai spus deputatul european.
