Potrivit proiectului, inițiat de copreședintele AUR Claudiu Târziu și semnat de mai mulți parlamentari, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritaților administratiei publice locale, primarul este ales din primul tur dacă un candidat a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu obținut majoritatea, se organizeaza al doilea tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidati în ordinea numărului de voturi obținute. Un al doilea tur se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați. După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
Inițiativa modifică însă și Legea administratiei publice nr. 215/2001, dar și Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali – prin faptul că include alegeri în două tururi de scrutin și pentru președinții consiliilor județene în condiții asemănătoare celor pentru primari.
„Simpla alegere a noilor autorități, nu generează implicit calitate in serviciile publice oferite de administratia publică cetățenilor. De aceea, gasirea celor mai adecvate solutii pentru dezvoltare locala poate cantari mai mult pentru funcfionarea eficienta a administrafiei publice atunci cand reprezentativitatea aleșilor locali – primari §i presedinti ai Consiliului Județean – create. Astfel, prezenta propunere legislativa isi propune sa creasca reprezentativitatea aIeșilor locali si implicit a solu^iilor pentru dezvoltare locala propuse de aceștia prin introducerea sistemului de vot in doua tururi”, explică inițiatorii.
Susținători și opozanți
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin este însă o chestiune sensibilă. Atât PNL, cât și
USR PLUS au susținut această idee, fără a reuși însă să o pună în aplicare. USR PLUS ar fi vrut-o inclusă în programul de guvenrare al coaliției, însă UDMR s-a opus. O estimare făcută de UDMR anul trecut arăta că Uniunea ar fi pierdut aproximativ 20% dintre primari, dacă alegerile aveau două tururi.
De altfel, alegerea acestora într-un singur tur favorizează primarii în funcție, astfel că nici PSD nu ar fi vrut modificarea legii. USR a avut și un proiect de lege în acest sens, însă el a fost respins prin vot de către plen.
Dezbateri pe Codul Electoral
Pe de altă parte, încă de la începerea legislaturii, mai mulți parlamentari au anunțat formarea unui grup de lucru și dezbateri pentru redactarea și adoptarea unui Cod electoral în România. Societatea civilă militează de ani de zile pentru acest Cod care ar aduce practici și proceduri universal valabile pentru toate tipurile de alegeri organizate. Președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit în ianuarie cu membrii Coaliției Cod Electoral Acum.
„Prezenta propunere legislativă își propune să crească reprezentativitatea aIeșilor locali si implicit a soluțiilor pentru dezvoltare locala propuse de aceștia prin introducerea sistemului de vot în două tururi. În democrația reprezentativă, asigurarea mandatului reprezentativ se face prin supunerea la testul votului”. CLAUDIU TÂRZIU, COPREȘEDINTE AUR
TEHNIC VORBIND
Scrutin într-un singur tur
Alegerea primarilor într-un singur tur a fost introdusă de PDL în 2011 și folosită în premieră pentru alegerile locale din 2012. PDL a dispărut între timp, fiind absorbit de actualul PNL.
Asumarea răspunderii
În ianuarie 2020, Guvernul liberal condus de Ludovic Orban și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru alegerea primarilor în două tururi. PSD a depus însă o moțiune de cenzură și Guvernul a fost demis, iar legea respinsă.
Proiecte
De-a lungul ultimilor ani, atât PNL, cât și USR au depus mai multe proiecte prin care să se revină la alegeri în două tururi de scrutin pentru primari, care au fost însă respinse de majoritatea din legislatura trecută.
