Elementul politic “de culoare” al ultimei săptămâni a fost declarația lui Nicușor Dan, fondatorul USR, care a spus că el va vota, la alegerile parlamentare, în favoarea PNL, deci nu în favoarea grupării USR – PLUS. Replica lui Dacian Cioloș, copreședinte al USR – PLUS, a fost aceea că “e treaba lui” pe cine votează, totul e ca Nicușor Dan să-și respecte promisiunile cu care a câștigat postul de primar general. Post câștigat cu susținerea PNL, dar și a USR – PLUS.
Dincolo de comentariile pro sau contra actualului primar al Capitalei, declarația privitoare la opțiunea lui de vot ridică din problema identității politice a partidelor din România și a măsurii în care alegătorii cunosc programele partidelor pe care vor să le voteze.
O companie de cercetare de piață, Reveal Marketing Research, a prezentat, în ultimele zile, portretele – robot ale votanților principalelor forțe politice naționale: PSD, PNL și USR – PLUS. Pentru o analiză cât mai fidelă, au fost urmărite caracteristicile acestor votanți în anul 2020 – pentru că, de exemplu, cel puțin în cazul PSD, se poate presupune că profilul acestora s-a modificat în ultimii ani.
Potrivit acestei analize comparative, simpatizanții PSD sunt cei mai puțin doritori de schimbare și cei mai orientați către stabilitate.
“Votanții PSD din lunile august-noiembrie prioritizează teritoriile sociale, precum Relații sociale și unitate și Stabilitate, responsabilitate și credință. Votanții PSD au prioritizat relațiile sociale cu până la 14% mai mult decât media și Stabilitatea cu 15% mai mult decât media”, relevă studiul citat.
“Depășirea obstacolelor” este teritoriul mai puțin important pentru simpatizanții PSD, fiind o prioritate pentru mai puțin de 16 la sută dintre ei. Votanții PSD pun accent pe armonie, stabilitate și dimensiunea sociala a vieții și mai puțin pe ambiție, schimbare sau depășirea obstacolelor, fiind deci mai orientați către tradiție și către comunitate. Totuși, votanții PSD sunt cu până la 15 la sută mai puțin orientați către credință.
Sunt deosebiri mari între dorințele simpatizanților marilor partide?
Votanții PSD doresc în cea mai mare măsură stabilitatea, în timp ce PNL și USR – PLUS ar vota mai ales pentru schimbare.
Țin cont liderii politici de opțiunile electoratului?
Înainte de alegeri fiecare partid insistă pe elementele lui specifice, dar după alegerile din 6 decembrie, în viitorul Parlament, vor apare colaborări pentru a susține un Guvern sau chiar alianțe la guvernare.
“Sunt optimist și cred că PSD o să fie primul partid după vot. PNL va fi al doilea partid, așa consider eu, apoi USR, la mare distanță. Vom negocia crearea unei majorități, dar nu cu PNL”
Marcel Ciolacu,
Președintele PSD
“Consider obligatoriu să trimitem PSD în Opoziţie după tot răul pe care l-a făcut şi României şi Bucureştiului. Opţiunea mea pentru votul de duminică este PNL. Consider că un guvern PNL puternic e cea mai bună variantă pe care o are România în acest moment. Vă spun aşa, chiar dacă sunt fondatorul USR, consider cu toată onestitatea că PNL e varianta cea mai bună pentru România”
Nicușor Dan,
Fondatorul USR
În ciuda unor acuzații apărute în spațiul public, conform cărora PNL și PSD ar avea înțelegeri subterane și chiar ar fi “aceeași Mărie cu altă pălărie”, votanții PNL sunt, aparent, la polul opus față de cei ai PSD. Astfel, conform studiului elaborat de Reveal Marketing Research, votanții PNL sunt diferiți de media populației României prin faptul că acordă o importanță mai mare reușitei personale și schimbării / evoluției, cu până la 8% față de media populației.
Elementele denumite Relații sociale și Stabilitate sunt mai puțin importante pentru votanții PNL, cu până la 6% în ambele cazuri.
Din punct de vedere emoțional, simpatizații PNL sunt cu pâna la 9% mai motivați și mai bucuroși decât media populației României.
Cea mai nouă formațiune politică dintre cele trei analizate este USR – PLUS. Explicabil este așadar faptul că votanții USR-Plus din ultimele luni s-au declarat mai orientați către “Depășirea obstacolelor / schimbare”, văzute ca priorități, cu o diferență de procente între 4% și 6% față de media românilor. Până în octombrie 2020, votanții USR – PLUS au fost aproape la fel ca media populației când vine vorba de orientarea către “Relații sociale și unitate”, un teritoriu care ajunge în importanță la 39% pentru ei. Totuși, în luna noiembrie 2020, orientarea către “Relații sociale” a simpatizanților USR – PLUS a crescut cu 10%, devenind cu până la 6% mai mare decât în rândul votanților PNL. Votanții USR se plasează acum la nivel intermediar, între PSD și PNL, în ceea ce privește dorința de unitate.
Pe de altă parte, votanții PNL se manifestă drept cel mai puțin orientați către teritoriul “Stabilității”, cu până la 7% diferență față de toți ceilalți votanți. Evident, stabilitatea și dorința de schimbare sunt cele două elemente opuse, care i-au diferențiat întotdeauna pe alegătorii din România.
