Pentru propagandiştii actualului preşedinte doar ce face acesta e important, lăudabil şi apreciat, restul e neinteresant.
Ceea ce se uită de majoritatea celor care privesc lupta dinspre o anumită parte a baricadei, în funcţii de misiune sau de simpatii, americanii au doar interese, nu şi sentimente. Prea puţin le pasă cine e azi preşedinte.
Faptul că recent Donald Trump s-a dezis de aliatul lor strategic, Bibi Netanyahu, după ce partidul său Likud s-a clasat doar pe locul doi în alegerile parlamentare din Israel, confirmă zicala că în relaţiile cu SUA nu eşti niciodată câştigător perpetuu.
Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă a fost pusă de către U.M.-urile de presă în lumini orbitoare. Aceleaşi oficine minimalizează a doua vizită a Vioricăi Dăncilă. Oare de ce?
Jumătate de miliard de dolari de la Banca Mondială
Premierul român a reuşit să obţină de la Banca Mondială jumătate de miliard de dolari pentru accesul mai facil al cetăţenilor români la serviciile medicale.
Va veni, cum s-ar zice, cu traista plină. În ochii celor care văd doar partea goală a paharului e o datorie guvernamentală, de parcă ei, corifeii capitalismului, n-ar şti că dezvoltarea unei ţări se face pe credit.
Premierul român se va întâlni din nou cu reprezentanţii comunităţii evreieşti. În urmă cu ceva vreme promisese că mută ambasada României la Ierusalim, dar Klaus Iohannis s-a opus, fără a justifica de ce.
Revenind la forţa SUA de a-şi impune voinţa, reamintim că vizita preşedintelui român a fost însoţită de un „to do list,” despre care am mai scris.
Numai că majoritatea promisiunilor pe care le-a făcut preşedintelui american Donald Trump nu pot fi împlinite decât de guvern. Poate promite şi luna de pe cer, dacă are un guvern ostil nu rămâne în ochii preşedintelui american decât un vânzător de iluzii. Un fraier.
Ce fraier să fii, să dai 2 miliarde pe rachete, iar preşedintele să ia laurii
Sigur că propaganda lui Iohannis, mult mai activă decât cea a guvernului, a prezentat scoaterea celor 2 miliarde din bugetul gândit şi distribuit de PSD pentru rachetele Patriot drept un triumf al preşedintelui. Să dai banii şi să profite adversarul tău politic ăsta e semn că la comunicare eşti zero sau că eşti profesionist în propria împuşcare în picior cu arma din dotare.
Dăncilă trebuie să-şi consolideze poziţia
Vizita lui Dăncilă pare mult mai importantă decât a lui Klaus Iohannis din perspectiva lucrului bine făcut. În zadar a semnat preşedintele memorandumuri, negociate de către eternul George Maior, dacă guvernul Dăncilă nu aplică şi nu crează cadrul de acţiune necesar petroliştilor, 5G-developerilor şi producătorilor de centrale nucleare. Dar pentru asta trebuie să spună răspicat că România nu e o ţară cu un regim prezidenţial, că majorităţii parlamentare poate să i se fâlfâie de promisiunile unui aventurier, că baza o pot pune doar pe cei care conduc guvernul. Sper să o facă!
Nimănui nu i se iau boii de la bicicletă
Încă de la început trebuie precizat că în demersurile diplomatice niciunui stat nu i se poate impune ceva cu forţa. Totul se negociază. Orice se arbitrează. Nimeni nu se ridică umil de la masă.
Faptul că Donald Trump i-a solicitat lui Iohannis să nu accepte oferte chinezeşti (numele Huawei, cel mai dezvoltat concern pe tehnologie 5G din lume, nu a fost scris oficial) contravine, aşa cum am mai scris, legii achiziţiilor publice româneşti. Niciun funcţionar nu-şi permite să scoată un competitor din joc pentru că aşa a vrut preşedintele american. Nu-l apără ambasada de acuza de abuz în serviciu.
Dacă într-adevăr Iohannis ar fi vrut să-i facă pe plac omologului de pe Potomak, ar fi convocat de urgenţă CSAT şi ar fi stabilit că licitaţia pentru 5G ţine de siguranţa naţională şi să ceară forului schimbarea procedurilor legale de achiziţie a unor servicii pentru care guvernul poate obţine aproape 1 miliard de dolari.
Americanii au doar interese, nu şi sentimente
Şmecheria cu îngrădirea drepturilor de expansiune ale Huawei pe glob, fiind acuzată că spionează prin servere datele confidenţiale ale statelor, (la fel au făcut-o şi cu Saddam Hussein, cu bombele nucleare, niciodată dovedită existenţa lor) nu urmăreşte decât strângerea mâinii chinezilor pentru realizarea unui joint-venture între Intel, producător de staţii mai mici, şi Huawei.
România a fost prinsă în cleştele intereselor americane, fără ca preşedintele român să fie preinformat despre dedesubturile unei afaceri planetare cu 5G.
Cum să rămână SUA fără controlul 5G?
Oficialii americani se întâlnesc îndeobşte cu numărul 1 şi cu challengerul acestuia în perioada electorală. A încercat şi Călin Popescu Tăriceanu să aibă asemenea întrevederi, numai că el a ajuns să emită pretenţii de mitinguri la nivel înalt doar când era pe locul 4. E în cutuma diplomaţiei americane de a nu da celui de pe locul 4 nicio şansă.
Lecţia Bibi e exemplificatoare despre cum gândesc liderii americani, lideri care încheie business-uri între companii private şi guvernele altor state, faptă care la Bucureşti ar fi de DNA şi de justiţie televizată. Cum ar fi să negocieze premierul Dăncilă vânzarea vinului Jidvei pentru petrecerile de la Casa albă? Jihadul s-ar porni a doua zi asupra-şi dinspre batalioanele de terorişti ai statului paralel.
Pentru deschiderea dialogului cu Rick Perry despre interesul unor companii americane de vindere a unor centrale nucleare, Viorica Dăncilă a mers pregătită. Nu poate da ce nu mai e al guvernului. Centralele 3 şi 4 vor fi construite de China Nuclear Power, centralele vor fi tot Candu (canadiene), iar balivernele celor care hâţână fotoliile serviciilor secrete că Cernavodă e prea aproape de baza militară de la Mihail Kogălniceanu au fost demontate.
O companie românească va administra producerea energiei, urmând să plătească în 20 de ani chinezilor investiţia.
Vin americanii cu bani şi apoi să ne vândă ceva? De la Bechtel încoace noi tot plătim tribut. Şi dacă vor să mute soldaţii americani de la Işirlik în România, noi nu avem nevoie ca polonezii sau ucrainienii de un miliard de dolari nerambursabili?
Oare Viorica Dăncilă îi va spune lui Mike Pence că totul în viaţă are un preţ? Că prieteniile de durată sunt cele în care win-win nu e un joc de ruletă? Lui Rick Perry că gazoductul Bruia e pentru a alimenta Viena şi nu Budapesta cu gazul din Marea Neagră? Oare le va spune că în România ea e jupâneasa şi nu Iohannis?
