În mare parte, discutăm despre personaje care fie au parvenit sau vor de multă vreme să parvină, în lumea politică Dâmbovițeană.
Am văzut că și anul acesta apar profesori, teoretic, cu mare experiență la catedră, practic, mulți care au petrecut mai mulți ani în fotolii directoriale din învățământ, decât în fața elevilor, care susțin răspicat că subiectele de la simulările examenelor naționale au avut un grad de dificultate prea ridicat.
Profesorul Ștefan Vlaston, aproape etern visător de funcții politice, este unul dintre cei care au susținut că subiectele de la matematică au fost prea dificile.
În niciun caz subiectele de la simularea Evaluării Naționale nu au fost prea dificile, ba chiar din contră aș susține, ca și anul trecut.
Poate doar elementul introducerii broșurilor să dea ceva emoții în plus candidaților și poate că se putea amâna implementarea acestui mod de susținere a examenului după un an de pandemie și înstrăinare de școală.
Nu pot fi considerate prea dificile, pentru un absolvent de clasa a VIII-a, noțiuni introduse în clasa a VI-a.
Poate la proba de matematică de la simularea Bac-ului putem vorbi de subiecte puțin mai dificile față de ultimii ani, dar, în schimb, la Limba și literatura română au fost chiar cerințe accesibile și tot am avut “șiraguri de perle”.
Este adevărat că foarte mulți elevi sunt semnificativ mai slab pregătiți după școala exclusiv online, dar nu putem ridica problema eliminării examenelor naționale, dacă dorim o viitoare societate cât de cât sănătoasă.
Specula conform căreia Ministerul Educației vrea rezultate dezastroase la simulări, ca un argument pentru renunțarea la examene nu se confirmă, dacă constatăm gradul de dificultate al subiectelor.
Din contră, mai repede ne putem aștepta la o indulgență amplificată, ca și anul trecut, din teama unor procente de promovare cu puternic impact emoțional.