Tulpină nouă, probleme vechi, în școli

Laurențiu Mușoiu Actualizat: 30.01.2021 - 12:47
Laurențiu Mușoiu

Nu vom mai avea sistem hibrid de predare în sistemul de învățământ preuniversitar, de la data debutului celui de-al doilea semestru al anului școlar.

Share

Aceasta este decizia, în acest moment, cu mai puțin de două săptămâni până la data la care s-a anunțat că se dorește redeschiderea unităților de învățământ preuniversitar.

Într-adevăr, sistemul de predare hibrid, cu o parte a elevilor prezenți fizic în școală și cu o altă parte participând la cursuri online, nu mai poate continua.

Aceasta, deoarece nu se mai poate continua cu acumularea de lacune în educarea generațiilor, cum s-a întâmplat în anul școlar precedent și în primul semestru al celui în curs.

Nu se mai poate continua nici cu predarea exclusiv online, fiind limpede că școala românească nu este încă pregătită pentru acest lucru.

Totuși, situația epidemiologică pare să tindă să împiedice redeschiderea școlilor.

Au fost descoperite deja cazuri de infectare cu noua tulpină a SARS COV 2, din Marea Britanie, la o școală din Capitală.

În București, am putea spune că școala online s-a desfășurat, cât de cât mai bine, dar nici măcar aici nu s-a putut să avem șanse egale la educație pentru toți elevii și vorbim de localitatea în care se află sediul Guvernului României.

În alte localități mai îndepărtate, de orice, pentru că așa ne-a obișnuit infrastructura din această țară, lucrurile stau mult mai grav.

Situația persistă, elevii au fost ținuți departe de școală timp de două semestre, pentru că din partea fostului Executiv Ludovic Orban am avut parte doar de vorbe, în mare măsură, iar stilul pare să fi fost preluat și de Guvernul Florin Cîțu.

S-au promis 500.000 de tablete conectate la internet, ceea ce, oricum, ar fi fost insuficient, dar s-au livrat jumătate către unitățile de învățământ preuniversitar și abia la sfârșitul semestrului au ajuns ultimele, mulți elevi neavând încă ocazia de a le utiliza.

 

“Pepsiglass-ul” promis, un pahar cu apă rece

Ne amintim de una dintre multiplele gafe ale fostului ministru al Educației, actualmente, parlamentar, Monica Anisie, care le promitea “panouri de pepsiglass” elevilor.

Ei bine, trecând peste nivelul de cultură insignifiant al celei care a fost instalată de PNL în fotoliul ocupat cândva de Spiru Haret, și această măsură de dotare a băncilor din școli cu panouri de plastic transparente a fost tot o vorbă în vânt.

Vedem că, în aceste zile, se discută intens despre modul în care s-ar putea redeschide unitățile de învățământ preuniversitar.

Este normal să se discute și este bine că actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, încearcă să ofere răspunsuri la cât mai multe întrebări ale profesorilor, elevilor și părinților, dar, urgent, este nevoie de multe fapte și ceva mai puține vorbe, iar pentru acest lucru este nevoie de mobilizarea Guvernului.

Trebuie achiziționate în regim de urgență panouri de plastic transparente, dispozitive digitale conectate la internet, pentru sutele de mii de elevi care încă nu pot avea acces la învățământul de predare online, măști, dezinfectant și trebuie prioritizată vaccinarea cadrelor didactice de predare.

Guvernul Florin Cîțu se comportă ca și cum pandemia COVID-19 a dispărut din școli, învățământul a revenit la normal, în timp ce, tulpina mult mai transmisibilă amenință tot mai sonor.

 

Vrem salvarea de afară

Da, înțelegem că probleme cu asigurarea unui număr suficient de doze cu ser anti-COVID-19 sunt și în state ale Uniunii Europene mult mai importante decât România, dar asta nu înseamnă că trebuie să stăm pe loc așteptând vaccinul salvator.

De fapt, este o tradiție a noastră să așteptăm ca alții să ne rezolve problemele.

Dacă se dorește cu adevărat redeschiderea școlilor și nu este doar un slogan post campanie electorală, atunci trebuie să vedem investiții în acest sens.

Este evident că amenințarea pandemiei nu va dispărea prea curând, iar imunizarea cadrelor didactice va fi un proces îndelungat, care are șanse reduse să se încheie până la finele anului școlar.

Prin urmare, este nevoie de investiții în mijloace care să limiteze răspândirea virusului în unitățile școlare.

Chiar dacă vrem sau nu să acceptăm acest lucru: cel mai probabil, multe școli vor ajunge în situația de a fi închise temporar și în al doilea semestru al anului școlar.

 

Digitalizarea școlii se face online, cu pixul pe hârtie

Suspendarea temporară a școlii față în față, în unele unități, în contextul apariției infectărilor cu noua tulpină a SARS COV 2, va impune revenirea la predarea online.

Se pare că Guvernul nu mai ia în considerare acest scenariu, deoarece nu am văzut demarat un proces pentru achiziționarea de dispozitive digitale conectate la internet.

Nu s-au mai amplasat nici panouri de plastic transparent, în esență, nu se mai face nimic.

Evident, autoritățile centrale pot arunca responsabilitatea în curtea celor locale, deoarece unitățile de învățământ sunt proprietatea primăriilor.

Am văzut deja primari care se plâng de subfinanțare din partea Guvernului.

Pe scurt, avem parte de un război politic, pe de o parte, în interiorul PNL, pentru șefia partidului, pe de altă parte, între liberali și USR, pe “ciolanul guvernării”.

Aceste dispute, revolte ale membrilor de partid din teritoriu, și luptele acerbe din coaliția de guvernare nu fac altceva decât să sacrifice Învățământul.

Datele colectate de inspectoratele școlare din teritoriu și centralizate de Ministerul Educației, până în acest moment, arată că majoritatea cadrelor didactice nu vrea să se vaccineze.

Problema mai gravă este că, oricum, nu avem ser suficient nici măcar pentru cei care și-au manifetat disponibilitatea la imunizare.

Se dorește ca școlile să se deschidă pe 8 februarie a.c., dar, până la acea dată nu vor fi imunizate nici măcar cadrele didactice auxiliare, cele de predare fiind programate abia în luna martie, potrivit informațiilor din teritoriu.

Este interesant de aflat de ce s-a ales ca personalul auxiliar să fie vaccinat înaintea profesorilor.

Într-adevăr, o femeie de serviciu, de exemplu, intră în aproape toate încăperile unei unități, dar elevii stau multe ore în aceeași sală de clasă cu profesorii lor.

Nu am auzit de achiziționarea de lămpi cu raze UV, care am înțeles că distrug virusul, pentru încăperile din școli, cu toate că am văzut astfel de dispozitive în săli de sport private.

Ca și în zona HoReCa sau în sălile de spectacol, autoritățile statului, centrale și locale, sunt foarte exigente când vine vorba de condițiile ce trebuie respectate de mediul privat pe timp de pandemie, dar, unde revine responsabilitatea lor, de exemplu, în școli, pretențiile tind să dispară.