Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Tipuri, specii şi tulpini de coronavirus

Florin Budescu Actualizat: 16.06.2020 - 14:18
Florin Budescu

Pentru că zvonurile proliferează, acoperind realitatea cu o mâzgă derutantă, e bine să clarificăm câteva chestiuni factuale, de domeniul evidenţei.

Share

Se cunosc șase specii de coronaviruşi umani, cum am mai explicat anterior. O singură specie dintre cele şase e împărțită în două tulpini, rezultând șapte tulpini de coronavirus uman.

La oameni şi la animale, sunt mii de coronaviruşi, de patru tipuri: alfa, beta, gama şi delta. Patru coronaviruşi umani produc simptome care sunt în general ușoare:

1. OC43 (HCoV-OC43), β-CoV: este un membru al speciei betacoronavirus, care infectează oamenii și bovinele. Coronavirusul e un virus ARN cu o singură catenă, învelit, cu sens pozitiv, care intră în celula gazdă, prin legarea la receptorul acidului N-acetil-9-O-acetilneuraminic.

Împreună cu HCoV-229E (o specie de alfacoronavirus), OC43 se numără printre viruşii cunoscuţi care provoacă răceala comună. Şi OC43, şi 229E sunt viruşi care pot provoca infecții severe ale tractului respirator, inclusiv pneumonia, la sugari, vârstnici și persoane imunodeficitare, cum ar fi cele care fac chimioterapie sau cu sindromul HIV.

2. HKU1 (HCoV-HKU1) este o specie de betacoronavirus care provine de la șoarecii infectați. La om, infecția are ca rezultat o boală a căilor respiratorii superioare, cu simptome ale răcelii obișnuite, dar poate avansa la pneumonie și bronhiolită. A fost descoperit pentru prima dată în ianuarie 2005, la doi pacienți din Hong Kong. Cercetările ulterioare au relevat că are o distribuție globală.

3. 229E (HCoV-229E) este o specie de alfacoronavirus care infectează oamenii și liliecii. E un virus ARN monocatenar, cu sens pozitiv, care intră în celula gazdă, prin legarea la receptorul APN. Alături de OC43, este unul dintre viruşii responsabili pentru răceala obișnuită.

4. NL63 (HCoV-NL63) este o specie de alfacoronavirus. A fost identificat la sfârșitul anului 2004, la un copil de șapte luni, cu bronșită, în Olanda. Este un virus ARN monocatenar, cu sens pozitiv, care intră în celula gazdă, prin receptorul ACE2.

Infecția cu virusul acesta a fost confirmată mondial și are o asociere cu multe simptome și boli comune. Bolile asociate includ infecții ușoare până la moderate, ale căilor respiratorii superioare, infecții severe ale tractului respirator inferior, angina pectorală și bronșita.

După cum se observă, vorbim despre lucruri care s-au mai petrecut şi se vor mai petrece în istoria umanităţii. Nu este nimic ascuns sau ceva conspirativist, oricâte plăsmuiri alternative proliferează pe reţelele sociale sau pe WhatsApp.


Coronaviruşi care produc afecţiuni severe

Urmează trei tulpini de coronavirus uman ce produc afecţiuni severe. Şi acestea sunt, în lumea virusologilor, o chestiune normală. Noi o vedem acum ca fiind un fapt extraordinar, pentru că acesta este că impactul e global.

5. Middle East Respiratory Syndrome (MERS-CoV) sau EMC/2012 (HcoV-EMC/2012), e o specie de coronavirus care infectează oamenii, liliecii și cămilele. Virusul infectant este un virus ARN, în formă monocatenară, cu sens pozitiv, care intră în celula gazdă.

A fost raportat pentru prima dată în anul 2012, după secvențierea genomului unui virus izolat din probe de spută, de la o persoană îmbolnăvită într-un focar a ceea ce atunci era o nouă boală respiratorie, asemănătoare gripei.

Până în iulie 2015, au fost raportate cazuri de MERS în peste 21 de țări, inclusiv Arabia Saudită, Iordania, Qatar, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Turcia, Oman, Algeria, Bangladeş, Indonezia, Austria, UK (conform Wikipedia), Coreea de Sud, SUA, China Continentală, Tailanda și Filipine. MERS-CoV e unul dintre mai mulții viruși identificați de OMS ca fiind o cauză probabilă a unei epidemii viitoare.

6. Sindromul Respirator Acut Sever de Coronavirus (trad. eng. Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus) (SARS-CoV sau SARS-CoV-1) este o tulpină de virus care determină SARS. Este un virus ARN monocatenar, cu sens pozitiv, care infectează celulele epiteliale din plămâni.

„De la momentul intoxicării cu un verb simplu şi puternic, oamenii reacţionează ca automatele, respingând tot ce contravine tezei conspirativiste.”

Virusul intră în celula-gazdă, prin legarea la enzima care transformă angiotensina. Infectează oamenii, liliecii și zibetele de palmier. Mai ţineţi minte filmul „Outbreak”, din 1995, cu Dustin Hofman, Rene Russo, Donald Sutherland şi Morgan Freeman? Pare o fereastră deschisă spre o astfel de posibilă infecţie virotică.

7. În fine, SARS-CoV-2 e acest coronavirus, cu care ne confruntăm. Diferenţa dintre ea şi chiar şi celelalte două tulpini de coronavirus care produc afecţiuni grave este că aceasta e extrem de contagioasă şi a reuşit să se răspândească în câteva luni, în întreaga lume, astfel că numai insulele şi celelalte teritorii foarte izolate nu s-au confruntat cu Covid-19.

În tehnica propagandei, şmecheria e că despre aceste lucruri nu se vorbeşte, pentru ca victimele fake news-urilor să nu fie informate. Astfel, acestea devin victime şi sunt intoxicate cu minciuni.

De la momentul intoxicării cu un verb simplu şi puternic (de exemplu, „lasă, că ştim noi că sunt mulţi bani în joc!”), oamenii reacţionează ca automatele, respingând tot ceea ce contravine tezei conspirativiste implantate anterior.


„Şi, ca să nu mai spunem, nici nu au prea murit aşa de mulţi” - afirmă unii

Afirmaţia mincinoasă din verbul de mai sus e auzită tot mai des, pe buzele foarte multor oameni. Conform DateLaZi.ro, la scrierea articolului, avem în România 21.999 de cazuri confirmate, cu 15.719 vindecaţi şi 1.410 decedaţi.

Suceava şi Vrancea sunt cap de listă, din cauza unor cazuri locale de incompetenţă. La Suceava, şeful spitalului judeţean a chemat personalul medical în curte şi l-a ţinut acolo câteva ore. Au urmat infectări masive.

La Focşani, şeful spitalului judeţean, infectat, a continuat să conducă instituţia, stând la un hotel privat, împreună cu alte cadre medicale, mergând zilnic la serviciu. Au urmat iarăşi foarte multe infectări.

Să analizăm puţin predicatul acesta cinic, cu „nu au murit aşa de mulţi”. Crede cineva că 1.410 morţi este puţin lucru? Da, afirmă cei ce rostogolesc predicatul, fără să ia în considerare analiza comparativă care se poate face acolo unde autorităţile nu au luat, ori nu au luat iniţial măsuri graduale la fel de înţelepte.

SUA: 2.032.524 de cazuri confirmate, 114.466 de morţi. Brazilia: 828.810 cazuri confirmate, 41.828 de morţi. Italia: 236.651 de cazuri confirmate, 34.301 morţi (de 24 de ori mai mulţi ca în România, iar Italia nu are populaţia de 24 de ori mai mare ca România).

Ce au în comun aceste state? Negarea, în diverse feluri, a evidenţei că SARS-CoV-2 e periculos şi trebuie luate măsuri de izolare, spălate mâinile, purtată masca şi evitate adunările publice.

SUA sunt conduse de un negaţionist al Covid-19, ca şi Brazilia. Italia iniţial a luat foarte în uşor această infecţie. Prin februarie, la San Remo era o chermeză generalizată, cu ocazia celebrului festival.

Meciuri de fotbal iconice au avut loc în Italia, pe San Siro, ori Spania, pe Wanda Metropolitano. Rezultatele? Le cunoaştem.

La noi, repet, ca o mâzgă a minţii, se aşterne peste creierele noastre o pletoră de teorii ce ne face tot mai neatenţi la igiena noastră personală pandemică şi la distanţarea socială.

În perioada ce urmează, pe măsură ce clasa noastră politică se va dovedi mai iresponsabilă, va trebui să compensăm această iresponsabilitate cu responsabilitatea noastră personală.

A fiecăruia dintre noi. Altfel ne aşteaptă vremuri epidemice foarte complicate. Până la găsirea unui tratament şi până nu ajunge vaccinul în fiecare dintre noi, nu s-a terminat nimic.