Principalul scop al viitorului scrutin, trâmbițat nu numai de ielele nebune, chiar declarat de președinte, e distrugerea ”majorității toxice” din Parlament.
Votul politic din alegerile locale îi dă curaj președintelui pentru a-și pune în aplicare minuțiosul plan de construcție a regimului personal.
Alegerile de Moș Nicolae, o simplă formalitate pentru Klaus Iohannis
Cu voturile românilor, orbiți de ură și hrăniți cu iluziile că cel mai bun dumicat e dușmanul mort, puternic sprijinit de magistrații obedienți din Birourile Electorale, Klaus Iohannis e pe cale de a-și impune ”guvernul meu.” Sau mai precis al Germaniei.
Românii și-au căutat mai mereu salvarea printre străini
Fără alegeri parlamentare nu ar putea să-i termine mandatul de premier al lui Ludovic Orban, un pic prea pro-american și nici să zdobească principalul său adversar PSD, un pic prea mare pentru gusturile europene, care fie spus – printre rânduri – s-a cam predat la vârf, rămânând civil doar la bază.
Siegfried Mureșan e pregătit de șase ani în marile cancelarii pentru a prelua conducerea guvernului.
Voința forței conducătoare a Europei e lege pentru președinte. Nu poate ieși din clește, pentru că nu-i așa, cine plătește pune și muzica și selectează orchestra. Că doar cele 80 de miliarde date, mirosite, trebuie luate înainte de a deveni narcotic.
Votul politic al PNL și efectul de val
Votul politic e încurajator pentru șeful Administrației. PNL are în consiliile județene: 34%. Cu un USR, umflat cu pompa de la 8,90%, la un 15% și cu un PMP, pus pe linie, Klaus Iohannis își vede visul cu ochii: ”Parlamentul meu.”
Poate că mulți nu s-au gândit de ce Florin Cîțu a fost tolerat pentru împrumuturile sale urcate până la cerul în care rambursarea e dictată de îngeri.
Aproape 50 de miliarde de lei, mai mult de 10 de miliarde de Euro, s-au topit în niciun an de zile. Asta în timp ce nu sunt bani pentru dublarea alocațiilor și mărirea pensiilor cu 40%.
Guvernul Orban, ascultător de primul domn al țării, face zilnic pe plac, dar are zile numărate, pentru că se vrea o primenire.
Ludovic Orban e prea popular pentru a impune un regim de austeritate. Și atunci trebuie adus șperaclul german. Cheia franceză e momentan doar în custodia Clotildei Armand, femeia taifun, care numai din focul scos pe gură va asigura căldura bucureștenilor.
Hegemonul nu vrea să se mai încurce în îndeplinirea obiectivelor sale pe termen scurt. A dat bani pentru criză. E normal să-i vrea înapoi.
Criza e pentru greii planetei o oportunitate
Asta nu se știe în masa amorfă a îmbuibaților cu plăcuța suedeză printre dinți, fericiți că au și ei un ½ mp dintr-un building de multinațională și mai dețin biștari pentru un KFC zilnic.
Guvernul de la București, de după miraculoasa punere în genunchi a PSD și a celor neînchinați autobazei, va avea două variante de salvare a prăpădului lăsat de Cîțu la finanțe.
Prima variantă:
Să-l aducă pe urmașul celui cu pantoful găurit de la FMI și să semneze un nou acord stand-by (prea stau dolarii nepuși la produs în conturile acestei instituții financiare), ca să împrumutăm și noi 40 de miliarde, pe cinci ani. O astfel de acțiune impune însă austeritatea.
A doua variantă (agreată de nemți):
Orban a făcut deschiderea. Maurul poate să moară, guvernamental vorbind. Activele companiilor de stat pot fi scoase la vânzare. OUG-ul dat recent se mai poate împiedica doar în Parlament. Aceste active însumează 20 de miliarde de Euro.
Acum când prețul acțiunilor e jos, e timp pentru marii investitori să cumpere pe nimic ce a mai rămas din companiile de stat. Cum mai face cu ochiul Hidroelectrica ”investitorului strategic” sau Nuclearoelectrica, companie de stat cu profituri uriașe, an de an?
Criza e pentru greii planetei o oportunitate
Asta nu se știe în masa amorfă a îmbuibaților cu plăcuța suedeză printre dinți, fericiți că au și ei un ½ mp dintr-un building de multinațională și mai dețin pentru un KFC zilnic.
O minoritate extrem de agresivă vrea să moară PSD. Din moartea asta, ea nu scoate profit. Nu i se va mări leafa, nu vor scădea prețurile la facturi, ba dimpotrivă.
Mulți și-au făcut un scop în viață din distrugerea oricărei forme de opoziție, neștiind că ei vor deveni în curând prima carne din tunul austerității.
Controlul puterii, un biet moft
Check&balance-ul gândit de părinții ultimei Constituții stă ca un nod în gâtul ocupantului, reprezentat azi la vedere doar trei piese grele: Fritz, Clotilde și Nicușor. Cu restul muniției îl va înzestra pe trimisul special, Siegrfried, născut în România, dar pregătit în Germania, pentru a fi cureaua de transmisie, mai pe șleau șperaclul nemțesc al deschiderii economiei României către principalul finanțator al UE.
”Mânuțele giustiției” îi vor face cale liberă ocupantului
Oare nu vi se pare ciudat de ce nu se mai discută despre fundamentul unei democrații: controlul puterii?
Trecerea de la majoritatea toxică la minoritatea luciferică nu se va putea face chiar din a doua zi de după alegerile parlamentare.
Pe vremea când românii vor avea sarmalele în gât și bucuria zdrobirii marelui dușman va fi îndelung stropită, elementele deja instruite vor modifica pe repede înainte legile justiției, vor propune renunțări la resurse, vor deschide cracii economiei românești pentru pătrunderea lesncioașă a investitorului strategic și vor pregăti lockdown-ul din ianuarie 2021.
Terapia de șoc nu se va impune cu precădere la nivel înalt. Corpul social se va răci treptat, în funcție și de modul cum se va prăvăli iarna și cum își va face COVID-ul de cap, pentru ca binele promis să nu ia formele drobului de sare.
Se va relua filmul de groază cu anticorupția
După ce se va așterne plenar, câmânduirea cea dreaptă, prima lovită va fi puterea judecătorească. Nu va mai avea cine să o apere. Nici cine să o susțină. Societatea în civil, părtașa autobazei, demult vrea să-și ia revanșa.
Filmul cu anticorupția se va relua pentru a putea pedepsi toți neînregimentații în forțele întunercului.
Nimeni din spațiul public nu va mai scăpa neînregimentat. Prea s-au dat de-a dura principiile statului de drepți.
Anticorupția, de alții inventată, și-a cam pierdut din combustia indicată în manualul tehnic al distrugerii unei țări din interior. Trebuie repusă pe șine. Asta pentru ca cei care nu au gura larg deschisă pentru intrarea mai multei Europe.
Strategia e aceeași. Ce era înainte lupta de clasă e acum anticorupția. Dar pentru ca procurorii să fie tartori ca-nainte le trebuie o lege care să le dea puteri și mai mari. Și nimeni dintre ei să nu fie controlați.
Parlamentul face pluta
Nu vi se pare ciudat că nimeni din clasa politică (să nu mai fie niciunul neacoperit în Parlament n.a.?) n-a protestat față de intenția Ministerului Justiției de a modifica legile justiției doar în punctele care-i frige pe generali?
„Prin proiectul de modificare a Legii 303/2004 se abrogă garanţii importante ce vizau protecţia independenţei judecătorilor şi procurorilor faţă de influenţa serviciilor de informaţii. Astfel, se abrogă articolele ce reglementau incriminarea racolării judecătorilor şi procurorilor de către serviciile de informaţii, demers ce lasă să se înţeleagă că asemenea acţiuni nu ar fi vădit vătămătoare pentru sistemul judiciar şi pentru independenţa Justiţiei. Procedura de verificare a calităţii de ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii a fost practic golită de substanţă”, se spune în declarația comună a celor trei asociații de judecători.
Calea spre revenirea la epoca protocoalelor e astfel deschisă. Neamul corporatist, mare consumator de e-uri din supermarket-uri, va jubila. Știe că lui nu i se întâmplă. Aplaudă asemenea cârdului de fete de pe centura Bucureștiului la venirea Armatei salvatoare a Uniunii Sovietice.
Tot o salvare e și acum. Dar asta credem că ne va fi fatală.
