Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Școală versus pandemie. Fără panică!

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea 13.09.2020 - 23:57
Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

Anul școlar trebuie să înceapă, compromisurile pe care suntem nevoiți să le facem în fața pandemiei sunt suficiente, nu este nevoie să ne batem unii cu alții. Școala în pandemie trebuie să fie un model de solidaritate, nu încă un motiv de vrajbă.

Share

Vrem sau nu, școala începe, iar anul acesta miza este mai mare ca în alți ani pentru că pandemia pune în pericol succesiunea pașilor firești în viață. O întrerupere poate costa o generație! O școală slabă – de asemenea. Nu spun că școala românească este ideală, dar dacă presiunea pandemiei se va resimți în procesul de învățământ mai puternic decât putem noi gestiona situația, riscăm costuri extrem de mari. Costuri la toate nivelurile de educație.
 
Trebuie să facem școală, să o facem cât mai bine, dar trebuie să fim atenți și cu pandemia. Fiecare nivel de învățământ are un specific, fiecare se poate modela după cerințele impuse de situația sanitară. Desigur, nu la fel, dar cu bunăvoință și responsabilitate se poate. Și va trebui să se poată!
 
Testul cel mai greu îl vor avea de dat elevii din primii ani de școală. Învățământul online este aproape imposibil pentru cei foarte mici. Am mai scris acest lucru, îl reiau: nu poți face cerculețe și bastonașe fără creion, caiet și învățător lângă tine. Iar dincolo de aspectele „tehnice”, există un univers psihologic de care copilul are neapărată nevoie. Prin urmare, cei mici vor trebui să meargă la școală.  Dar vor trebui să învețe să poarte masca de protecție, să evite apropierea de colegi, să fie atenți în pauze. Și să se spele sau să se dezinfecteze pe mâini. Managerii școlilor și dascălii au o responsabilitate imensă.
 
Cei mai mari, inclusiv cei de la liceu (mai puțin copiii din anii terminali) vor putea petrece mai multe ore de școală online. Astfel, rămâne spațiu de protecție pentru cei care vor merge fizic la școală. Aici sunt însă alte probleme, care țin de managementul învățământului online, de legătura la internet și, mai ales, de dotări. Sunt în continuare foarte multe școli, mai ales în mediul rural, care au probleme logistice și sunt, de asemenea, extrem de mulți copii care nu au laptopuri, calculatoare sau tablete. Guvernul este obligat să facă eforturi pentru a acoperi lipsurile, iar în acest efort este nevoie de implicarea tuturor – de la premier, la primar, adică, de la vlădică, la opincă!
 
Nu avem nevoie de război politic, școala este mult mai importantă!
 
Faptul că suntem deficitari la multe capitole în procesul acesta de organizare a învățământului online a generat un real război politic. Este și campanie electorală, pe 27 septembrie vom avea alegeri locale. Într-un fel, este de înțeles conflictul politic, dar ceea ce este de neînțeles este lipsa de solidaritate a tuturor actorilor implicați în organizarea anului școlar – de la părinți, la politicieni. Anul școlar trebuie să înceapă, compromisurile pe care suntem nevoiți să le facem în fața pandemiei sunt suficiente, nu este nevoie să ne batem unii cu alții. Școala în pandemie trebuie să fie un model de solidaritate, nu încă un motiv de vrajbă. O vrajbă care durează de prea mult timp, care ne încarcă negativ pe toți!
 
Iar dacă vom reuși – sau ne vom strădui, măcar! – să găsim soluții, vom reuși, de fapt, să ne gândim și să acționăm pentru viitorul copiilor noștri.
 
Copiilor le va lipsi contactul direct cu profesorii, iar farmecul orelor de istorie sau geografie (materii pline de farmec!) va fi mult diminuat. La fel – orele care dezvoltă gândirea abstractă, ore de matematică sau fizică, vor avea de suferit. Educația fizică pare atârnată în cui anul acesta. Dascălii cu vocație vor resimți și ei lipsa contactului direct cu elevii lor. Socializarea este pusă la index pentru toți.
 
La toate aceste lucruri trebuie să ne gândim cu toții! Nu politic, ci managerial și, mai ales, omenește. Am putea da un mare exemplu de solidaritate dacă am interveni, fiecare, cum putem, în susținerea școlii. Situația generală a României nu este una fericită, o prăpastie în educație ar mări nu doar angoasele prezentului, ar afecta viitorul. Eu, unul, ca profesor universitar cu multă experiență, o spun cu toată responsabilitatea: societatea românească are o acută nevoie de școală, are nevoie să recupereze decalaje mari față de școala occidentală și nu își poate permite nicio ezitare, nicio amânare. Trecerea timpului este nenegociabilă, iar lipsa de coerență de acum ne poate amenința anii viitori!
 
Pe de altă parte, vă invit pe toți să priviți această pandemie ca pe o provocare din perspectiva aceasta a educației. Atunci când ai în fața ta un obstacol, nu dai înapoi, cauți să îl depășești, cauți să fii mai creativ și mai inteligent decât ai fost în trecut. Și cauți să tragi învățăminte. Într-adevăr, pandemia ne-a schimbat modul de viață, reglementările ne-au enervat și ne-au obosit, stresul este mai prezent decât oricând. Dar acestea sunt datele problemei, nu avem altele, pe acestea trebuie să le rezolvăm!
 
Așa încât folosim pandemia pentru a fi noi înșine mai buni. Pornind de la nervi versus calm, de la liniște versus stres, până la obiceiuri noi, dar care ne fac bine. Purtatul măștii nu este un exercițiu atât de complicat pe cât se plâng unii dintre noi. Este mult mai complicat să zaci pe un pat de spital sau la reanimare, intubat, la granița dintre viață și moarte. Credeți-mă, știu ce spun!
 
Nici să ne spălăm pe mâini de o sută de ori pe zi nu este chiar atât de complicat. Statisticile europene ne-au fixat mereu la coada consumului de săpun. Să vedem, ca să mă exprim astfel, partea bună a acestei situații: ne obișnuim să ne spălăm pe mâini!
 
Nici să păstrăm distanța fizică necesară evitării transmiterii virusului nu este greu. Da, nu vom juca fotbal sau handbal, dar putem alerga sau putem merge mai mult cu bicicleta. Important este să vrei să faci mișcare!
 
Nu în ultimul rând, școala online are propriile avantaje în dezvoltarea copiilor. Lumea de azi este conectată online, dispozitivele electronice ne fac viața mai ușoară, timpul și spațiul se scurtează. Copiii noștri sunt inteligenți, românii sunt, în sine, inteligenți și creativi, prin urmare știința stăpânirii mediului online este un lucru mai mult decât necesar. În lumea online nu există diferențe sociale sau orice alt fel de diferențe între oameni. Mediul online poate fi mult mai democratic decât orice alt mediu social. Singura condiție este să ai acces la internet și să ai echipamentele corespunzătoare.
 
Dacă în aceste ultime zile de vacanță sau dacă mai amânăm începutul școlii pentru perioada de după alegerile locale (votarea va avea loc preponderent în școli!) ne dăm mâna cu toții și avem grijă să-i dotăm pe cei mici cu cele necesare și dacă racordăm integral rețeaua școlară la internet, vom reuși să mergem mai departe. Când spun că ne dăm mâna cu toții, nu mă refer doar la autorități. Mă refer la fiecare dintre noi, oameni și companii din România. Toți putem contribui cu ceva, unii cu puțin, alții cu mai mult, și vom putea asigura accesul copiilor români la școală. Acest lucru trebuie să ne preocupe, nu altceva. Alegerile vin și trec, sunt importante, dar anii de școală zboară și nu se mai întorc. În marea confruntare dintre școală și pandemie, școala trebuie să iasă învingătoare!