Restaurantele, private de dreptul la plâns

Laurențiu Mușoiu 01.03.2021 - 23:53
Laurențiu Mușoiu

Un vechi proverb spune: “Când doi se bat, al treilea câștigă”.

Share

Este un principiu aparent bine cunoscut și de premierul Florin Cîțu care, totuși, nu se poate spune că reinventează roata sau că vine cu strategie politică ingenioasă, ci pur și simplu copiază tactica abordată sub regimul Băsescu-Boc, în urmă cu aproape 11 ani: implantarea urii între angajații și operatorii din mediul privat și cei din sistemul bugetar.

Am văzut o aserțiune încărcată de ipocrizie a șefului Executivului, care se arăta uimit de revolta angajaților din sistemul public, nemulțumiți că, mare lucru, Guvernul nu respectă legislația și refuză aplicarea legii salarizării unitare, adică majorarea, nu cu un procent impresionant, a salariilor bugetarilor.

Florin Cîțu a dat drept exemplu angajații din mediul privat, care au fost trimiși în șomaj de către Guvern și “nu s-au plâns”, în timp ce acești “nesătui” prost plătiți au pretenții de creșteri salariale.

Este adevărat că nu s-au redus salariile bugetarilor, dar prin neaplicarea legii salarizării unitare, s-a realizat echivalentul aceluiași lucru.

În plus, foarte mulți dintre acești angajați, din Sănătate, Educație sau Poliție, care cer aplicarea legii salirizării unitare, au fost solicitați semnificativ mai mult, în ultimul an de zile, fiind nevoiți să identifice singuri resurse pentru a rezolva problemele ridicate de pandemie, nu doar pentru ei, ci pentru segmentul de populație de care răspund.

În plus, premierul Cîțu arată cât de interesat a fost și este de sectorul HoReCa, atunci când susține că nu au avut obiecții cei trimiși în șomaj.

Au fost numeroase proteste ale angajaților din restaurante și hoteluri, dar, după cum demonstrează chiar șeful Guvernului, nu i-a auzit nimeni.

 

Șomajul tehnic, cursa întinsă privaților

Guvernul Florin Cîțu, precum Executivul Ludovic Orban, se mândrește cu șomajul tehnic acordat operatorilor privați, în mod special celor din industria HoReCa.

Guvernanții nu precizează însă că reprezentanții acestei industrii le-au solicitat în repetate rânduri reluarea activității, explicând că nici afacerile lor și nici angajații nu pot supraviețui cu șomajul tehnic.

În plus, din informațiile care circulă în zona operatorilor din HoReCa, în această perioadă, Guvernul Florin Cîțu mai pregătește o lovitură.

Aruncate în “capcana” șomajului tehnic, societățile comerciale care desfășoară activități de cazare sau alimentație publică

 s-ar putea trezi fără bani pentru plata angajaților, Executivul dorind să nu mai acorde sumele promise, după ce a fost reluată activitatea barurilor și retstaurantelor, la 30% din capacitate.

Cum poate o firmă să-și plătească toți angajații, lucrând doar la 30% din capacitate?

Probabil că premierul Florin Cîțu nu va auzi nici aceste nemulțumiri ale celor din mediul privat.

Aparent, guvernanții aud numai nemulțumirile angajaților din sistemul de stat, dar e greu de crezut că acest lucru se petrece din cauza organizațiilor sindicale vocale.

Chiar dacă sunt arătați cu degetul, de multe ori, pe bună dreptate, liderii sindicali cu averi impresionante, aceasta nu este o temă reală, ci o altă diversiune a guvernanților.

Mulți astfel de lideri sindicali au desfășurat afaceri private, ceea ce nu trebuie descurajat, mai ales de un liberal declarat precum actualul premier.

În același timp, dacă, așa cum le-a fost făcută agenda posturilor de televiziune de știri prietenoase cu actuala guvernare, liderii marilor confederații sindicale s-au îmbogățit ilegal, de ce nu face Guvernul nimic în acest sens?

Dacă acești lideri sindicali s-au îmbogățit ilegal peste noapte, au realizat acest lucru cu complicitatea celor care au condus statul român în ultimii peste treizeci de ani.

Aici nu vreau să-i ajut pe cei aflați la putere să invoce din nou greaua moștenire, doar îi întreb pe ei ce fac pentru a stopa un astfel de fenomen?

Răspunsul este evident și se poate observa în aproape toate instituțiile publice: actuala coaliție de guvernare nu a încercat să stopeze politizarea sistemului bugetar, promovarea unor personaje dubioase pe orice criterii în afară de cel al competenței, ci amplifică acest fenomen.

 

Bogăția job-urilor de la stat nu este pentru oricine

S-a creat imaginea că angajații din sistemul public nu fac nimic, dar sunt plătiți.

Această imagine a fost promovată tot de politicieni, pentru a avea argumente în favoarea salariilor jenante pentru anul 2021, pentru cei mai mulți bugetari.

Într-adevăr avem posturi cu salarii și sporuri frumoase, dar acestea sunt ocupate, în toate guvernările, de cei apreciați de partid.

Când vine vorba de concedieri, tăieri de salarii și alte măsuri de austeritate, aici se lovește în angajatul de la stat care este nevoit să muncească în fiecare zi și, eventual, neplătit, și peste program.

Apoi, cu tema făcută, când trebuie luată în discuție legea salarizării din sistemul bugetar, se aruncă în spațiul public celebrele “salarii nesimțite de la stat”.

Aceste salarii ajung însă tot unde trebuie.

“România liberă” a prezentat cazul promovărilor fără concurs din TAROM, în timp ce se pregătește concedierea a zeci de piloți și membrii ai echipajelor de bord; am văzut cazul deja celebru de la Apele Române; sunt numeroase situații similare; consilieri prin primării, cu venituri de peste 9.000 de lei pe lună, care nici ei nu știu ce prevede fișa postului pe care îl ocupă; organigrame ale ministerelor, încărcate cu posturi de consilieri specializați peste noapte...

Aceștia nu reprezintă angajații de la stat, ci angajații care stau pe banii statului, puși acolo de șefii de la partid.

În același șablon, restaurantele și cluburile care au organizat în stare de urgență/de alertă petreceri cu mulți invitați, pe bani mulți, și unde polițiștii aveau comandă să întoarcă privirile când trec prin dreptul lor, nu reprezintă mediul privat.

Aceste afaceri au avut și girul partidelor aflate la putere.

Probabil că aceasta este mediul privat care nu se plânge de măsurile Guvernului, invocat de premierul Florin Cîțu.

Cu siguranță cei din alianța de guvernare PNL-USR-UDMR ne pot oferi și mai multe astfel de exemple de “bogăție”, atât din sistemul privat, cât și din cel bugetar.

Însă, cel mai probabil, premierul Florin Cîțu ne va spune că nu le-a văzut nici pe acestea.