Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Premierul britanic pregăteşte şi un Brexit medical

Marius Ghilezan 16.03.2020 - 08:00
Marius Ghilezan

Britanicii fac opinie diferită şi la modul cum abordează strategia naţională de prevenire a extinderii epidemiei de coronavirus. Premierul Boris Johnson militează pentru încetinirea răspândirii maladiei, nu pentru stoparea acesteia.

Share

Ca de prea multe ori în istorie, Marea Britanie o ia în sens opus cursului istoriei. Săptămâna trecută, primul ministru Boris Johnson a vorbit despre nevoia de a atinge o masă critică a celor infectaţi cu coronavirus pentru ca populaţia să se poată imuniza. A fost un şoc nu numai pentru lumea medicală.
Se pregăteşte Guvernul britanic pentru un Brexit medical?
Poate că niciun premier din lume nu ar fi spus lucrurile mai pe şleau: „multe familii sunt pe cale să-și piardă oameni dragi înainte de vreme,” a zis răspicat Johnson, fiind citat de marile ziare ale lumii.
Dacă populaţia este lăsată liberă, guvernul britanic cere imperativ izolarea pe timp de patru luni a persoanelor de peste 70 de ani.

Experţii medicali susţin că populaţia se va îmbolnăvi într-o proporţie mare, dar se va vindeca.

Invers ca-n Italia

În Marea Britanie nu se închid şcoli. Nu se declară carantine. Se izolează doar cei cu alte afecţiuni respiratorii. Marile oraşe nu simt presiunea. Sistemul public de sănătate nu indică izolarea, decât în cazul celor cu riscuri majore. Regina Elisabeta a II-a continuă să primească supuşii în audienţă.

Totul în contrast cu Italia, unde e derută totală. Medicii sunt epuizaţi. Nu mai există suficiente sisteme de ventilaţie. Poliţia bântuie pe străzi. Au loc arestări printre cei care nu se supun interdicţiilor.
Dar de ce Boris Johnson joacă diferit?
Strategii săi susţin că în curând se va ajunge la o cifră de 5.000-10.000 de cazuri de infectaţi. Unii specialişti vorbesc de 100.000 şi chiar mai mult. Nu suficienţi însă pentru o imunizare în masă cum şi-au propus oficialii.
Care e principiul logic al deciziei fără precedent a premierului britanic?
Johnson “cumpără timp” pentru momentul amplitudinii maxime a epidemiei. El ştie că în toamnă virusul ucigaş va recidiva. Şi de aceea pregăteşte imunizarea naturală a populaţiei.
Comisia de Sănătate din China a publicat ieri un raport, prin care susţine că noul COVID-19 a devenit mai agresiv după data de 27 ianuarie, când a început carantina în Wuhan.
“China a reusit sa limiteze extinderea epidemiei de coronavirus în interiorul graniţelor sale folosind o "armă nucleară socială" de măsuri extreme, care ar fi dificil de aplicat în alte ţări,” susţine Nicholas A. Christakis, profesor de ştiinţe naturale şi sociale la Universitatea Yale.


„Nu este o decizie nebună. Și s-ar putea să dea rezultate,” consideră epidemiologul Francois Balloux
 

Pe ce puteri sau resorturi magice se sprijină Boris Johnson?
Încă de pe vremea când candida la Primăria Londrei spunea că modelul său de viaţă e primarul Vaughn din filmul “Fălci.” Poate vă mai amintiţi de ecranizarea de succes a anilor ’70. Dacă edilul închidea plajele şi omora rechinul alb? Filmul se termina în secunda doi. “Doar trei persoane a mâncat peştele cel mare / restul au avut un sezon minunat (vorbele lui Larry Vaughn rămân memorabile).Johnson a rămas un vaughanist convins.
Prin anii ’90, am învăţat de la anglo-saxoni că moartea a câtorva mii de oameni, poreclite “victime colaterale,”nu contează atunci când vrei să salvezi o naţiune. Poate că de aici se inspiră şi strategii lui Johnson.
Mulţi specialişti se întreabă dacă reuşeşte premierul cu Brexit-ul său medical.
Probabil că, la fel ca în întreaga istorie a imperiului, Johnson gândeşte în mai mulţi paşi. El exclude eficienţa carantinei la momentul actual. Nu e de folos dacă oamenii se reîntorc în comunitate după două săptămâni, când amplitudinea infectărilor va fi mare.
Nici nu vrea să bruscheze economia şi nici să tulbure procesul de învăţământ. Marele Regat nu se împiedică de o epidemie, ar vrea să spună.
Britanicilor le lipsesc emoţiile. Furia. Disperarea. Oamenii se gândesc la altceva. Fără a intra în panică. Pe plan emoţional e un câştig.
Aş repeta vorbele unei profesoare de engleză. ”Dacă n-ai răspunsuri la niște întrebări, vezi ce fac englezii! Ei sunt în tabăra câștigătoare și când pierd.”
Oare Boris Johnson şi-a asumat o aventură sau va pierde din aura sa de om de stat? Ne vor da englezii o lecţie despre o nouă abordare socială şi medicală?
În întreaga lor istorie, au avut spirit de învingători. S-ar putea să le iasă jocul la marginea catastrofei. Asta după aproape o mie de ani de la primele carantine. 
În susţinerea planului Johnson de luptă contra COVID-19, un cunoscut epidemiolog francez, Francois Balloux, profesor de boli infecțioase la University College London, susţine: „Nu este o decizie nebună. Și s-ar putea să dea rezultate”.
De ce sunt englezii atât de siguri pe ei?
Pentru că au tradiţie, şcoală şi încredere în destinul propriu. Niciodată nu s-au aruncat în lupte stupide. Înainte de orice război au calculat totul cu precizie, determinare şi minuţiozitate. Istoria reflectă marile lor izbânzi.
 În plus au ceea ce nimeni n-are: fair-play-ul. Mai există vreo naţiune din lume care la un meci de fotbal între doi mari rivali să cânte ambele galerii “You will never be alone?”
 
Britanicii au învăţat lumea că nu eşti niciodată singur 
Recapitulăm întrebarea? Pe ce se bazează Johnson? Parcă Winston Churchill, fondatorul sistemului de sănătate public britanic, denumit Beveridge, după numele adversarului său politic, dar bun prieten, avea o vorbă: obişnuiesc să mă inspir din greşelile trecutului.
Istoria e plină de cazuri similare de epidemii.
Izolările sunt prevăzute chiar în primele cărţi de învăţături creştine. În Leviticus, scrisă cu multe secole înainte de Biblie, probabil de pe vremea când Dumnezeu îl învăţa pe Moise cum să antreneze poporul evreu la mişcare, pentru învăţarea tablei legilor, preotul verifica starea de sănătate a credinciosului. Dacă era bolnav era trimis şapte zile în izolare.
Carantinele, ca izolări în masă, au apărut mult mai târziu. În Evul mediu. Primele s-au organizat în Veneţia. De aceea s-au numit aşa de la cifra 40. Atât durau izolările marinarilor în porturile învecinate. Se credea atunci că soarele şi vântul purifică, dar nu mai repede de 40 de zile, cifra biblică a mersului lui Moise în deşert.   
Au reuşit acestea să oprească pandemiile?

Nu vreau să intru în detaliile ştinţelor medicale.
O scurtă recapitulare. Pe măsură ce coronavirusul a infectat aproape 1.400 de britanici, marele regat nu e în panică. Toţi liderii europeni privesc la Johnson şi aşteaptă să se împiedice. Au sperat la Brexit. Nu le-a ieşit. Premierul britanic respinge izolările în masă, devenite ceva obișnuit în Europa și-şi joacă viitorul său politic printr-o abordare proprie.
 
În timp ce țările din Europa au închis școli, evenimente sportive și chiar restaurante și baruri, Johnson a menținut în mare parte Marea Britanie deschisă, optând pentru măsuri mai țintite, cum ar fi solicitarea fermă ca persoanele cu simptome respiratorii să rămână acasă. De fapt, guvernul său a explicat că deschiderea spaţiilor de carantină nu va opri focarele să se răspândească şi va închide perspectiva imunizării populaţiei într-o perioadă de pregătire a iernii ce va veni.
Dacă îi reuşeşte planul schimbă perspectiva lumii, dacă nu îşi va pierde aura de om de stat.


Să rememorăm vorba de duh: “englezii sunt în tabăra câștigătoare și când pierd.” Să fim cu un ochi pe Boris Johnson şi cu altul la recomandările epidemiologilor de clasă din România.
 


 
 

Comentarii

loading...