5.5 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăOp & EdO, tempora, o mores!

O, tempora, o mores!

Cel mai cunoscut discurs al său în care a folosit această expresie a fost îndreptat împotriva lui Catilina, un militar și patrician roman care a uzat de toate mijloacele, inclusiv de crimă, pentru a-și îndeplini scopurile de mărire. A fost acuzat că și-a ucis soția și fiul pentru a se căsători cu o femeie bogată și influentă, dar și că a făcut parte dintr-un complot care viza preluarea puterii.

Dar să lăsăm istoricii să descâlcească toate detaliile care țin de profesiunea lor și să revenim la expresia noastră. Aceasta s-a păstrat de lungul secolelor și a fost folosită de fiecare dată în contexte legate de comportamentul politicienilor.

Și noi, românii, o folosim des, chiar dacă nu în întregul ei. De multe ori spunem: „ce vremuri trăim!” Cuvântul „tempora” este mai ușor de înțeles, ne este mai la îndemână. Cuvântul „mores” (comportament, moravuri) nu ne este tot atât de familiar și l-am îndepărtat. Dar atunci când spunem „ce vremuri trăim!” ne referim, cel mai adesea, la viața noastră prea puternic influențată de niște politicieni de o calitate morală îndoielnică.

Ce vremuri trăim!

Sigur că pandemia a afectat puternic întreg globul pământesc, iar consecințele acesteia se regăsesc pe toate planurile – de la sănătate la economie, de la cultură la turism. Pe scurt, vremuri grele pentru toată lumea. Refacerea este dificilă, avem o convalescență destul de lungă, iar pericolul nu a trecut: toți experții arată că vom avea de înfruntat un nou val, cel de-al patrulea, al acestei pandemii. Și încă nu știm ce urmează după aceea.

Exact ca un organism care își revine după o boală, societatea omenească este în proces de refacere. Dar nu numai atât. Omenirea a demonstrat, dintotdeauna, nu doar că are resurse să își revină, dar nu a oprit deloc motoarele cercetării și progresului. Pot spune, în deplină cunoștință de cauză, că în ceea ce privește planul medical, apariția într-un termen scurt, în viteză, a nenumărate studii și cercetări și, nu în ultimul rând, a vaccinurilor împotriva COVID-19, suntem într-un progres extraordinar.

Conducătorii buni se văd în vreme de criză!

Nu voi face un excurs istoric, faptul că liderii de valoare se văd mai ales în situațiile dificile este un adevăr demonstrat și bine cunoscut. Și nici nu voi face o trecere în revistă a evenimentelor de orice fel din întreaga lume, cei interesați le știu foarte bine, iar știrile care ne parvin din Afganistan, de exemplu, ne arată că, dincolo de problemele grave de acolo, nu toate statele, nu toate societățile au ajuns în secolul XXI.

Dar nu pot să trec peste agenda politică a României noastre de azi. Și să nu fac o referire istorică: la 20 august 1864 se năștea, la Florica, în județul Argeș, Ion I.C. Brătianu. De cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri, a condus România în momentul intrării în primul război mondial, iar în 1922, după Marea Unire, a preluat guvernarea și a promovat Constituția de la 1923. A făcut reforme extrem de importante în statul român.

Azi, în această perioadă de fragil armistițiu între pandemia de coronavirus și omenire, în România premier este dl Florin Cîțu, membru marcant al Partidului Național Liberal. Conduce după bine știm un guvern de coaliție și este, de fapt și de drept, conducătorul executiv al României.

Departe de mine gândul să mă transform în judecătorul vreunui om politic, oricare ar fi acesta, din oricare partid. Dar văd cu îngrijorare cum agenda politică și de creștere și revenire a României este dominată de lupte politice. Unele interne – cum este competiția pentru președinția Partidului Național Liberal, iar altele între Putere și Opoziție. Iar altele, între o societate care își revine greu după pandemie și administratorii statului român.

De la Cicero la Ion I.C. Brătianu și la prezentul nostru confuz.

Este nefiresc ca între cetățeni și administrația statului, instalată în funcții după alegeri, adică având opțiunea cetățenilor de partea lor, să existe falii. Pot apărea animozități, pot exista nemulțumiri, dar ceea ce trebuie spus este că statul se adaptează solicitărilor cetățenilor și nu invers.

Nu guvernul „dă bani”, dar guvernul administrează banii pe care îi dăm noi, cetățenii, bugetului de stat. Acest lucru ar trebui să îi determine pe administratorii statului nu doar să caute să respecte întocmai ceea ce au promis atunci când au cerut votul oamenilor, dar și să se poarte responsabil. Să fie mai modești, să se scuture de toate tendințele feudale.

Prestația politicienilor noștri de astăzi nu se ridică însă la nivelul așteptat de cetățeni. Ultimele sondaje de opinie indică o scădere puternică a partidului-lider al guvernării. Poate că nu ne aflăm în fața unei prestații catastrofale a unui guvern care s-a lovit de pandemie și a trebuit să găsească măsuri noi în fața necunoscutului, dar cu siguranță suntem în fața unei prestații îndoielnice.

În timp ce calitatea vieții românilor scade – și nu o spun eu, o spun datele oficiale!, comunicarea guvernului ne spune că trăim mai bine. Când avalanșa scumpirilor se suprapune pe o economie fragilă, nu poți să spui că trăiești mai bine. Trăiești, evident, mai prost! Combustibilul auto, energia electrică, gazul metan, alimentele – pe scurt, cam toate produsele și serviciile s-au scumpit, iar veniturile au rămas pe loc. Sau chiar au scăzut, pentru că pandemia a dus lumea în șomaj sau în zona reducerii veniturilor. Dacă pentru guvern cifrele sunt simple, pentru o familie care, din cauza pandemiei, a trăit un an nu cu două salarii, ci doar cu unul, cifrele sunt dureroase.

În cele din urmă, chiar dacă guvernul vede lucrurile mărite prin propria lupă, oamenii pot accepta un preț al unei crize care nu are alt vinovat decât un virus perfid. Dar când oamenii văd un real dezmăț de informații murdare, când văd oameni cu școală îndoielnică vorbind despre lucruri de care nu au habar, când văd schelete scoase din dulap pentru victorii politice tactice, devin nemulțumiți pe bună dreptate.

Așa cum nu poți conduce autoturismul sub influența alcoolului, așa nu poți vorbi despre economie, medicină, transporturi, dezvoltare sau educație fără școală, cultură și bun-simț. De la Cicero la Ion I.C. Brătianu, omenirea și România a parcurs un drum foarte lung. Un drum greu și cu nenumărate schimbări. Dar am ajuns într-un secol în care credeam că ceea ce am învățat din trecut ne determină într-un mod constructiv. Și nu numai ca administratori de țară, dar și ca ființe umane.

Când spui „o tempora, o mores!” pare că totul ține doar de retorică. Evident că nu este așa. Un român mai sărac, un bucureștean care trece pe străzile inundate de gunoaie și șobolani din Capitală, un țăran care nu are apă curentă, o familie care privește cu tot mai multă îngrijorare factura la energie electrică – iată teme pentru politicieni. Sunt tot mai convins că nu le rezolvă pentru că nu pot. Tupeul și aroganța sunt cele mai nepotrivite haine ale omului. Cu atât mai mult ale omului politic!…

Vă doresc tuturor multă sănătate!

Cele mai citite

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă