Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cheia pentru poarta UE este in mainile noastre

Cristian Campeanu 03.11.2005 - 00:00

- Cum apreciati radiografia facuta Romaniei anului 2005 de Raportul de monitorizare al Comisiei Europene? Exista domenii in care am fi putut obtine o evaluare mai buna sau in care v-ati fi dorit sa obtinem o evaluare mai buna? - Permiteti-mi ...

Share

- Cum apreciati radiografia facuta Romaniei anului 2005 de Raportul de monitorizare al Comisiei Europene? Exista domenii in care am fi putut obtine o evaluare mai buna sau in care v-ati fi dorit sa obtinem o evaluare mai buna?
- Permiteti-mi sa incep cu a doua intrebare, mai precis cu sugestia dumneavoastra referitoare la o evaluare mai buna a performantelor noastre de aderare in Raport. Raspunsul, la o prima privire, ar parea foarte simplu: este de la sine inteles ca ne dorim cu totii ca evaluarea Comisiei sa contabilizeze cat mai multe progrese pentru Romania. Consider insa ca, intr-un lucru atat de important cum este aderarea noastra la UE, avem nevoie de o radiografie exigenta si minutioasa. Avem nevoie nu de laude, ci de o apreciere obiectiva si corecta, care sa surprinda, cu exactitate, atat cele bune, cat si lucrurile mai putin bune din pregatirea interna, reprezentand astfel un instrument de informare a stadiului in care ne aflam.
Aceasta este exact evaluarea pe care am primit-o: Raportul foarte exigent al Comisiei, de o strictete si obiectivitate mai presus de orice indoiala, care reprezinta cea mai buna garantie a promovarii, in contactele pe care le avem, a progreselor pe care le-a facut tara noastra in ultima perioada. Este o evaluare foarte exigenta, care ne ofera un tablou predominant pozitiv: suntem pe drumul cel bun, chiar daca mai avem inca lucruri importante de facut pana la aderare. Acest tip de abordare ne permite sa avem certitudini cu privire la doua intrebari fundamentale pentru parcursul nostru catre Europa: cat am progresat cu adevarat si unde trebuie actionat in continuare.

Raportul de monitorizare - una dintre cele mai bune evaluari facute Romaniei

- Va marturisesc ca am primit cu satisfactie Raportul Comisiei, care recunoaste ca in aceste zece luni am facut pasii necesari in pregatirea interna in directia corecta. Cred ca ne aflam in fata uneia dintre cele mai bune evaluari facute Romaniei de catre executivul comunitar si tin sa precizez aici cateva lucruri. In primul rand, asistam la o schimbare de paradigma in structura de evaluare a Raportului: evaluarile sunt facute in raport cu stadiul pe care Romania trebuie sa-l atinga la momentul aderarii, ianuarie 2007, si nu reprezinta doar o contabilizare a progreselor realizate in raport cu anul trecut, asa cum eram obisnuiti pana acum. O a doua precizare este ca pana in prezent 9 dintre cele 11 masuri care ar fi putut declansa, in caz de neindeplinire, clauza de salvgardare, sunt realizate, iar pentru celelalte doua ramase Ð combaterea coruptiei si managementul frontierei Ð progresele sunt in curs. Practic, am reusit ca in aceste luni sa scoatem concurenta si cea mai mare parte a capitolului justitie de sub incidenta clauzei. In sfarsit, o ultima precizare: Raportul ne arata ca trebuie sa continuam reformele. Acesta este unul dintre mesajele importante care trebuie degajate din evaluarea Comisiei: am facut progrese importante, dar nu e cazul sa ne relaxam, mai avem multe de facut.
Acesta este rostul "steguletelor galbene si rosii" la care se face referire in Raport si pot sa va asigur ca este exact ceea ce intentionam sa facem: sa continuam, in ritm alert, ceea ce am inceput, pentru a asigura un raport de monitorizare bun in primavara anului 2006, care sa conduca spre aderarea la Uniune la 1 ianuarie 2007. Ceea ce am facut pana acum reprezinta o garantie ca ne vom indeplini toate obligatiile in perioada pe care o mai avem de parcurs pana la acel moment.

Trebuie sa ne ferim de superficialitate

- Desi inregistreaza o serie de progrese incontestabile, raportul degaja un sentiment de urgenta. Reformele din domeniile marcate cu stegulete rosii vor trebui sa fie "rapide" sau chiar "imediate". Mai avem timp sa recuperam intarzierile pana la Raportul crucial din aprilie?
- Dupa cum am aratat, este extrem de important faptul ca Raportul este conceput in logica sustinerii realizarii obiectivului de aderare la UE la 1 ianuarie 2007. Mesajul Comisiei este unul de impulsionare si nu de de-motivare. Trebuie sa privim cu incredere si cu optimism catre rezolvarea problemelor existente. Am reusit in zece luni de zile sa trimitem un semnal puternic catre Europa prin masurile luate in domeniile de mare importanta pentru aderare Ð justitia, concurenta, marea parte a capitolului Mediu Ð, iar acest lucru trebuie sa ne motiveze in continuare.
Abordarea Comisiei este similara cu cea urmata in cazul primelor 10 state care au aderat in 2004. Spre deosebire de acestea, pentru care steguletele rosii si galbene au fost ridicate cu doar sase luni inainte de momentul aderarii propriu-zise, noi vom avea mai mult timp Ð 14 luni Ð pentru a rezolva problemele existente. Intr-adevar, ne revine sa ne concentram cu seriozitate asupra pregatirii in domeniile cu probleme. Pot insa sa va asigur ca deja se actioneaza in acest sens. In aceste luni trebuie sa ne ferim de doua lucruri: neincrederea in fortele proprii si superficialitatea. Cheia succesului se afla in mainile noastre, depinde de noi sa o utilizam asa cum trebuie.

Orice solutie in conflictul transnistrean trebuie sa porneasca de la respectarea integritatii teritoriale a Moldovei

- Ati fost zilele acestea la Chisinau, dupa vizita recenta de la Moscova. Prezenta dumneavoastra in capitala Moldovei a coincis cu reluarea negocierilor in noul format 5+2 privind conflictul transnistrean. Ce ne puteti spune despre evolutia acestor negocieri? Exista sanse reale de solutionare, asa cum afirma presedintele Vladimir Voronin?
- Intr-adevar, saptamana trecuta, joi si vineri, s-a desfasurat la Chisinau si Tiraspol prima reuniune in noul format de negociere, la care participa si Uniunea Europeana, si SUA - in calitate de observatori. Este un moment important care speram sa fie benefic pentru evolutia procesului de negociere. Implicarea UE si SUA aduce o valoare adaugata intregului proces, catalizand demersurile internationale de identificare a unei solutii durabile pentru solutionarea conflictului transnistrean.
Dupa cum este cunoscut, procesul de negocieri a fost blocat pentru o perioada de timp. Reluarea sa, in format extins, este o reusita semnificativa. O preconditie a reglementarii oricarui conflict este negocierea, discutarea formulelor. In prezent, pe masa de negocieri se afla mai multe propuneri de rezolvare a conflictului, dar orice solutie durabila trebuie sa porneasca de la respectarea independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.
Nu este un proces usor, conflictul transnistrean atingand un areal vast de probleme. S-a vorbit mult despre strategia 3D Ð democratizare, demilitarizare, decriminalizare. Pasi concreti s-au realizat in ultima perioada. Presedintii Voronin si Iuscenko au adresat recent o scrisoare presedintelui in exercitiu al OSCE, ministrul sloven al afacerilor externe, Dimitri Rupel, prin care solicita sprijinul organizatiei in pregatirea si organizarea unui proces electoral democratic in regiunea transnistreana. Semnarea Memorandumului de intelegere intre UE, Republica Moldova si Ucraina, privind desfasurarea, de la 1 decembrie a.c., a unei misiuni UE de monitorizare a granitei moldo-ucrainene, inclusiv pe segmentul transnistrean, reprezinta, de asemenea, un pas in acest sens.
Aceste evolutii importante au avut loc intr-un interval foarte scurt de timp si impartasesc increderea ca este posibila mentinerea unui ritm sustinut al procesului de negocieri, prin conjugarea eforturilor actorilor internationali relevanti.

Nerespectarea drepturilor omului in Transnistria, tema consecvent abordata de MAE

- S-a sugerat recent ca, in pofida faptului ca Romania nu se poate implica direct in criza transnistreana, poate totusi atrage mai ferm atentia organismelor europene si euroatlantice asupra abuzurilor si incalcarii repetate a drepturilor omului de catre autoritatile de la Tiraspol. Cum comentati aceasta sugestie?
- Romania a sporit considerabil eforturile diplomatice pentru sporirea vizibilitatii acestui dosar in dezbaterile cu partenerii si aliatii occidentali, atat in cadrul UE, cat si la NATO. Prin acceptarea UE la masa negocierilor, Romania participa, implicit, la proces. In calitate de viitor stat membru, suntem un respectat furnizor de expertiza pentru partenerii nostri europeni, putand influenta procesul din interiorul dezbaterilor UE.
De asemenea, prin calitatea sa de Punct de Contact al NATO la Chisinau, Romania actioneaza nu numai pentru o informare corecta a opiniei publice din R. Moldova asupra Aliantei si a obiectivelor sale, dar sustine si procesul initiat de autoritatile de la Chisinau vizand reforma militara.
Nerespectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Transnistria este o tema consecvent abordata de Ministerul Afacerilor Externe in dialogul cu institutiile si organismele relevante in domeniu. Consiliul Europei Ð a carui presedintie Romania o va prelua la 17 noiembrie 2005, pentru o perioada de sase luni Ð si OSCE sunt doar doua foruri internationale pe a caror agenda figureaza in mod constant conflictul de pe malul stang al Nistrului si incalcarea drepturilor omului in aceasta regiune. Unul dintre cele mai intens mediatizate cazuri de violare a drepturilor omului in Transnistria este cel al lui Andrei Ivantoc si al lui Tudor Petrov Popa, detinuti ilegal in penitenciarul de la Hlinaia. Romania este permanent preocupata de conditia si starea alarmanta de sanatate a celor doi detinuti, care sunt si cetateni romani, si intreprinde demersuri diplomatice pentru eliberarea acestora.

- Ati anuntat la New York ca secretarul de stat al Statelor Unite, Condolezza Rice, a acceptat invitatia dumneavoastra de a veni la Bucuresti pentru semnarea acordului de instalare a bazelor americane in Romania. Putem astepta incheierea acordului anul acesta?
- Dupa cum s-a anuntat, negocierile pe marginea acordului care va reglementa activitatile fortelor americane pe teritoriul Romaniei sunt, practic, finalizate. Pentru perioada urmatoare, avem in vedere demararea procedurilor de semnare. Este posibil ca semnarea sa aiba loc in cursul acestui an.
Precizez, insa, ca nu va fi vorba de amplasarea unor baze masive, ci de prezente temporare, de dimensiuni reduse, flexibile, ale unor forte armate americane.

Eforturi bilaterale si regionale la Marea Neagra

- In cadrul audierilor din Senat, viitorul ambasador american la Bucuresti, Nicholas Taubman, a afirmat ca daca Romania va continua sa faca ceea ce trebuie, atunci va putea juca un rol esential in regiunea Marii Negre. Face Romania ceea ce trebuie in regiunea Marii Negre?
- La o prima lectura, intrebarea faciliteaza intr-o mare masura raspunsul, din moment ce ambasadorul desemnat al SUA, dl Taubman, pune doar problema ca Romania sa continue sa faca ceea ce trebuie in regiunea Marii Negre, deci porneste de la premisa evidenta ca in acest moment Romania face exact ceea ce trebuie, si anume ceea ce partenerii sai cei mai importanti asteapta de la ea.
Dar nu ne putem limita la o prima lectura sau la o lectura necritica. Ca urmare, proiectul Marii Negre face in institutia pe care o conduc obiectul unei preocupari permanente si al unor analize atente, repetate.
Pornim, in primul rand de la constatarea ca, in ultima perioada, au avut loc in regiunea Marii Negre o serie de evenimente de impact, care au condus la o vizibilitate crescuta a acestui spatiu in plan international. Trebuie mentionate, in acest sens, cresterea si substantierea dialogului politic al Romaniei, in format bilateral si multilateral, cu statele din regiune si realizarea unor prime demersuri de coordonare a diverselor initiative cu privire la regiunea extinsa a Marii Negre. Acestea conduc spre o multiplicare a directiilor prioritare de actiune ale Romaniei, de la favorizarea abordarii aproape exclusive a dimensiunii euro-atlantice la realizarea de eforturi in plan bilateral si regional.
Un prim reper il constituie preluarea de catre tara noastra a presedintiei in exercitiu a Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra, in cadrul careia ne-am asumat mandatul ferm de a contribui la reforma acestei structuri, prin reorientarea demersurilor noastre spre proiecte concrete, cu rezultate palpabile.
As vrea, de asemenea, sa amintesc vizita pe care recent am intreprins-o in Federatia Rusa. Deschiderea dialogului bilateral, inclusiv sub aspectul cooperarii la Marea Neagra, a generat efect imediat, exprimat si de dorinta ministrului Lavrov de a continua cat mai curand, la Bucuresti, dialogul inceput la Moscova. Asteptam, de asemenea, pentru prima decada a lunii noiembrie, vizita la Bucuresti a omologului meu ucrainean, domnul Boris Tarasyuk. De asemenea, ne va vizita domnul Heiki Talvitie, reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud, segment important al regiunii extinse a Marii Negre. Nu in ultimul rand, vom gazdui in Romania cea de-a doua reuniune a Grupului Noilor Prieteni ai Georgiei, prima reuniune de acest fel care se desfasoara in afara granitelor acestui stat. Speram ca acest moment va facilita conversia in proiecte concrete a declaratiilor de solidaritate regionala si de sustinere a eforturilor tinerei democratii georgiene de apropiere de structurile europene si euro-atlantice.
Asistam in prezent in regiunea extinsa a Marii Negre la o efervescenta de intiative politice si diplomatice orientate spre identificarea unei formule de evenimente succesive la nivel inalt, cu o "geometrie variabila", care sa resusciteze cooperarea regionala si conectarea regiunii la comunitatea europeana si euro-atlantica.
In acest context se inscrie si initiativa noastra de organizare, probabil in primavara anului viitor, a Forumului Marii Negre, ca moment de lansare a unei veritabile platforme de cooperare in regiune, care sa implice atat demersurile guvernamentale, pornind de la cel mai inalt nivel, cat si contributiile esentiale care pot veni in aceasta directie din partea sectorului privat si a societatii civile.

Noul statut al Romaniei solicita formarea unui corp diplomatic profesional

- Ati declarat cu doua luni in urma ca in Ministerul Afacerilor Externe n-au mai ramas decat 7% dintre "dinozaurii" mosteniti de la regimurile precedente. Cum a mai evoluat acest procent avand in vedere ca o serie de ambasadori controversati au ramas la post? In ce stadiu se afla reforma MAE?
- Asa cum am afirmat in repetate randuri, unul dintre obiectivele mele prioritare a vizat, inca de la preluarea mandatului, consolidarea procesului de adaptare a ministerului din punct de vedere structural si functional la noile sale misiuni si prioritati, astfel incat sa poata functiona, inca inainte de momentul propriu-zis al aderarii la UE, ca un veritabil minister european. Este evident ca noul statut al Romaniei solicita formarea unui corp diplomatic profesional, pentru care abilitatile de comunicare, deschiderea culturala si exercitiul gandirii strategice sunt instrumente curente de lucru.
Am pornit de la premisa ca schimbarea nu este un scop in sine, ci trebuie sa produca valoare adaugata, precum si de la intelegerea faptului ca reconfigurarea unei institutii atat de complexe si de solicitate nu poate sa se produca spontan si rapid, cu atat mai mult cu cat discutam despre un organism care trebuie sa isi indeplineasca functiile vitale neintrerupt.
O parte importanta a procesului de adaptare institutionala a constat, fireste, in reexaminarea si redefinirea obiectivelor politicii in domeniul resurselor umane.
Am reusit adoptarea unui nou cadru legislativ, care a permis reproiectarea structurii organizatorice a ministerului.
Urmare activitatilor de evaluare a personalului si de punere in aplicare a restructurarii, in acest moment, 22% din diplomatii romani au sub 30 de ani, iar 34% sub 35 de ani, 52% din personalul trimis in misiune, in 2005, are sub 40 de ani (17% are sub 30 de ani), iar 60% din personalul revenit din misiune, in 2005, are peste 40 de ani. Sunt cifre care vorbesc de la sine, in conditiile in care formarea unui bun diplomat presupune parcurgerea unor etape obligatorii ale consacrarii profesionale, care nu pot fi "arse".

Schimbarile de personal din MAE trebuie sa genereze schimbari calitative

- Concret, am decis pensionarea angajatilor MAE din Centrala si de la misiuni care au indeplinit varsta ceruta de lege in aceasta privinta. Am urmarit aplicarea neabatuta a reglementarilor privind nominalizarea personalului in posturile de la misiunile din strainatate, pe baza unei strategii de rotatie, care sa raspunda atat asteptarilor individuale si performantelor diplomatilor, cat si exigentelor in crestere ale serviciului in exterior.
Am decis rechemarea de la post a diplomatilor trimisi in misiune permanenta dupa alte criterii decat cele profesionale, ceea ce a condus, impreuna cu efectele deciziilor de pensionare, la aparitia unui numar semnificativ de posturi vacante in Centrala MAE si la misiuni. Acestea vor fi ocupate, conform legii, prin concursul de admitere in corpul diplomatic si consular, care va fi organizat pana la sfarsitul anului in curs si despre a carui organizare puteti afla mai multe detalii pe pagina Internet a ministerului.
Nu in ultimul rand, doresc sa mentionez ca in ultimele trei trimestre au fost rechemati 18 ambasadori, dintre care opt si-au incheiat mandatul, alti opt au implinit varsta de pensionare si doi vor primi insarcinari noi. Dintre cei care au fost desemnati pana in prezent sa-i inlocuiasca, cinci persoane au varsta sub patruzeci de ani.
Va asigur ca procesul de reconfigurare in domeniul resurselor umane va continua in ritm alert in Ministerul Afacerilor Externe. Ceea ce dorim este ca acest proces sa poata genera veritabile schimbari calitative la nivelul exercitiului diplomatic. Acest deziderat presupune realizarea schimbarilor in conditii de normalitate si transparenta, fara precipitari riscante, de dragul obtinerii unor simple progrese cuantificabile, dar si fara amanari nejustificate.

Nota: Titlul si intertitlurile apartin redactiei

Citește totul despre:

Comentarii

loading...