Poate că dacă pluseristul Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătății în cabinetul Cioloș, nu și-ar fi publicat biografia, romanțată, că doar așa se face o lucrare de gen, nu mi-aș fi amintit că tot din familii de intelectuali de la țară au plecat și alții care au schimbat lumea.
Las cititorilor plăcerea de a lectura scrierile lui Voiculescu despre sine. Mulți vor să știe cum un adolescent, crescut într-o familie de dascăli de țară: mama, învățătoare și tata profesor de sport, a ajuns om mare. La școală se zice că era de nota 10.
Mulți plecați de la țară, puțini aleși
Dar până la povestea lui, încredințez tiparului câteva istorisiri, ca pure coincidențe, pentru a înțelege mai bine marile deveniri ale unor “mai speciali,” plecați tot de la țară.
În urmă cu 150 de ani, mai precis, în ziua de 22 aprilie 1870, în Simbirsk-ul de pe Volga se năștea un oarecare copil, într-o familie din clasa mijlocie. Mama, fiică de doctor de țară și tatăl inspector școlar aduceau pe lume șase copii.
“Cel mai special” a venit pe lume printre ultimii. A intrat de mic în lumea progresiștilor epocii. Destinul sau premeditarea, nu știm care, l-au trimis în Elveția neutră, în plin război mondial. S-a întors în țara lui cu un arsenal de luptă. Nici azi nu se știe cine i-a finanțat mișcarea. A dat lovitura de stat. Apoi, a comis crime în masă. O lume s-a schimbat. Și de la el revoluțiile s-au ținut lanț. Istoria l-a consemnat cu numele de Vladimir Ilici Lenin.
Pe alt meridian de timp și de loc, la 14 iunie 1928, în Rosario, provincia Santa Fe, din estul Argentinei, într-o familie de intelectuali de țară, tata inginer, mama dintr-o familie bună, se năștea unul care avea să devină erou. Era cel mai mare dintre cinci frați. I s-a făcut de către mamă, o fire educată, “left-mode”, cea ce azi tinerii de pe glob numesc homeschooling. De mic era o fire caritabilă. Îi plăcea să-și împartă bunurile cu cei sărmani. A urmat la Buenos Aires Medicina. Niciodată nu a profesat-o. A plecat de tânăr la să lupte în Bolivia, Ecuador, Guatemala, alături de camarazii săi ideologici. Acolo l-a cunoscut pe Fidel Castro, cel ce i-a dat apelativul Che. A intrat astfel în armata revoluționară cubaneză. A fost ministru și președinte de bancă, timp de zece ani. Inspirat din învățăturile lui V.I. Lenin privind internaționalizarea noii orânduiri, a plecat în Bolivia pentru a lupta împotriva guerilelor locale. Trupele speciale ale CIA l-au ucis în 1967. A rămas în istorie cu numele de Che Guevara.
Vocile lumii:
“Iată povestea pe larg a traseului meu de după absolvirea liceului, din comuna Brănești, la Viena, de la liceul din Pucioasa, la una dintre cele mai prestigioase universități europene.
Eram în clasa a XI-a când m-am gândit prima dată să plec la studii în străinătate, în 1999. Era mai degrabă o fantezie, fiindcă trăiam încă vremurile în care nu se putea ieși din țară fără viză.
Erau câțiva săteni care în anii ‘90 plecaseră la muncă în țări străine. La întoarcere deveniseră în sat ”neamțu”, ”americanu”, ”belgianu” iar noi, copiii, ne uitam la ei cu fascinație și un pic de invidie. Singurele rude pe care le aveam în străinătate erau la Viena, în Austria – mătușa la care am locuit în primele 6 luni de studii,” a scris în pauza de levitație, Vlad Voiculescu. Atenție, la mătușă. El a recunoscut, pe vremea când s-a înscris în cursa internă pentru candidatura la Primăria Capitalei, că unchiul (fratele bunicului) a lucrat la Viena. Conform surselor media, cel din urmă și poate cel dintâi a fost șef la DIE, responsabilul de comert exterior dintre Romania comunista si Austria imperialistă. Nimic despre bursele Aspen.
Vlad Voiculescu a ales calea ideologiei. Să-i urmărim parcursul, rețeaua și interesele! Nu toată lumea a avut o mătușă. Parcursul carierei sale e de la exceptionalism în sus
Suferința scriitorului și refuzul ideologiei
După uciderea revoluționarului de profesie (termen introdus de V.I. Lenin), din toamna anului 1967, de către o trupă de comando americană, imberbii generației “Flower power” (puterea florii) l-au pus cu fața pe piept. După 30 de ani, la un protest de la Vietnam Memorial, organizat în centrul Washington-ului, l-am întrebat pe un supraviețuitor al luptelor din Saigon dacă știe că Ernesto Che Guevara era un terorist ideologic. S-a uitat strâmb la mine. Și mi-a răspuns că Il Commandante (nume dat de Fidel Castro n.a.) a luptat pentru ca oamenii sărmani să aibă o viață mai bună. Nu știa ce e ideologia. Nici ce crime a săvârșit comunismul, deși a luptat pe un front, desigur condus după doctrina “buiruinței clasei muncitoare.”
Pe un alt meridian,în comuna Tîrlișua din vechiul Imperiu Austro-ungar, în 27 noiembrie 1885, în familia unui învățător – tot de la țară – avea să vină pe lume primul băiat din cei 14 copii. Mama, pasionată de teatru, l-a educat cum a știut ea mai bine. Familia lor era un model pentru alții, inclusive Herdelea, devenit erou în mai multe romane.
Tânărul avid de carte avea să facă Liceul grăniceresc. În 1900 a început să urmeze Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lîngă granița cu Austria). La sfîrșitului primului an școlar, a obținut calificativul „eminent”. Scria la început în limba maghiară, deși fratele său a fost ucis ca dezertor din armata imperială.
Primul război mondial i-a întrerupt studiile de drept. L-au trimis pe front în Galiţia, Rusia şi Italia, fiind rănit de mai multe ori în luptă. Încă din primul an de front, fu avansat sublocotentent, fiind decorat de împărat.
După Marea Unire de la 1918, avea să scrie cele mai frumoase romane în limba română.
În mijlocul celui de-al doilea război mondial, a colindat Germania și Austria pentru a promova valorile culturii române. A susținut mereu că “nu vrem nici un fel de politică, ci numai literatură”.
Ce făcea acum 100 de ani Regina Maria?
Deși a suferit, l-au ținut în sărăcie, a fost întemnițat, i-au ucis fratele, niciodată nu s-a înscris în vreo mișcare ideologică contra, ci doar pentru cauza românilor.
Regele Mihai l-a decorat cu doi ani înainte de moarte.
Dacă azi copiii, la școală, nu mai învață despre cine a fost V.I. Lenin sau Che Guevara, “Ion”, “Pădurea spânzuraților” fac parte din literatura recomandată de profesori.
Probabili că zeci, poate sute de generații vor ști cine a fost Liviu Rebreanu. A trăit o viață din literatură.
Vlad Voiculescu a ales calea ideologiei. Să-i urmărim parcursul, rețeaua și interesele! Nu toată lumea a avut o mătușă. Reușitele sale sunt de la excepționalism în sus.
Să vedem de ce parte a istoriei va fi destinul său. By default, cum îi place generației Z să spună, sau mandatory, ca a luptătorului american cu Che Guevara în piept?
P.S. Am scris intenționat în limba noului fabricant de idoli. Poate vor înțelege și tinerii de ce plătesc Netflix-ul și primesc presa românească pe degeaba.
