Minuntul și scorul. Domozină nu mai e pe recepție. Dar sunt alți cronicari. Orban – Cîțu 8-3, după primele acțiuni locale, susțin sursele media.
“Festivalul democrației” s-a transformat în circ, trădări și furturi de ștampile. Asta se vede cu orice ochi de la peluză.
În ciuda regulamentelor și a Constituției, Klaus Iohannis s-a autopropus arbitrul nejucător al meciului Cîțu-Orban. Fanii celor două echipe se întreabă dacă vor avea un arbitraj corect.
În altă ordine de idei, înainte ca premierul Florin Cîțu să anunțe de la înalta tribună a Parlamententului că “victoria sa de la Congresul PNL din septembrie s-a tranșat deja,” președintele PNL, Ludovic Orban a profețit că lucrările vor fi un “festival al democrației.”
Doar că socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă.
Ciolacu nu fructifică zăpăceala liberală
Spectacolul este privit nu numai de către liberali. Pe rețelele sociale, taberele se încaieră, spre deliciul adversarilor.
Un lucru nu e sesizat de către marele public: PNL e singurul partid din România în care, în anul Congresului, au loc alegeri de jos în sus.
Practic, țara liberală e în total conflict. Dacă ar exista un vrăjmaș adevărat, PNL ar fi capitulat și mai lăsa în urma luptei și prizonieri.
Pentru că lui Ciolacu îi stă bine în opoziția de operă bufă, nu atacă. Stă cu vagoanele pe șinele puse la dispoziție de regimentul de gardă al statului de drepți.
Rămași singuri pe câmpul de luptă, Cîțu și Orban își încaieră taberele, asmuțind infanteriile să atace cu muniția din dotare.
desen realizat de Ștefan Popa Popa’S
Din anumite puncte de vedere, bătălia pare spectaculoasă. Mai ales din prisma marilor trădări și a cailor troieni introduși în corturile adverse.
Întrebându-l odată pe Corneliu Coposu despre un anumit scandal mocnit în organizația de elevi, mi-a răspuns sec: “partidul are viață.”
Dacă stai strâmb și compari drept congresul de acum, organizat de Ludovic Orban, cu cel al lui Marcel Ciolacu, cu un PSD, răpus de guturaiul “să trăiți!,” nu ți se pare că ești spectator al unui adevărat “festival al democrației”?
Campionatele județene trimit jucători în finală
Alegerile din filiale sunt importante, nu doar pentru a da suflul nou, atât de invocat de Cîțu, ci și pentru că decidenții locali vor stabili delegații la viitorul congres.
De o săptămână, premierul Cîțu și președintele Camerei Deputaților, Orban, colindă filialele pentru a-și impune favoriții.
Partidele locale sunt importante din cauza că ele trimit jucătorii (delegații n.a.) la Națională.
În primele meciuri se pare că Florin Cîțu a pierdut lamentabil. Presa încearcă să dea scorul corect, după alegerile locale validate.
Ludovic Orban – Florin Cîțu: 8 – 3
Tabela e galbenă, precum canarul din cântecele Phoenix-ului. Până în prezent gașca din jurul prim-ministrului Florin Cîțu a reușit să se impună la Suceava, acolo unde încă conduce cu braț oțelit, pedelistul Gheorghe Flutur, la Neamț și la Vaslui acolo unde fostul ministru al sănătății, promovat de Ludovic Orban, Nelu Tătaru, a trecut în tabăra adversă, fiind lăudat de Rareș Bogdan, un agent al liber-schimbismului de garnizoană.
După cum relevă #teamOrban, grupul actualului președinte de pe rețelele de socializare, acesta a reușit să câștige categoric sectoarele 1, 5 și 6 ale capitalei, Botoșaniul, unde deputatul Costel Șoptică și-a consolidat funcția deținută deja, la Iași, acolo unde Alexandru Moraru a preluat ștafeta de la Costel Alexe, la Buzău, Galați și Bacău.
Orban controlează baza partidului, Cîțu, prin delegați, vârfurile care s-au predat premierului. Cazul Ralucăi Turcan e deja celebru. Ea nu poate fi fidelă, politic vorbind.
Aplauzele și ovațiile publicului de la intrarea lui Ludovic Orban în arena competiției locale de la Iași, gestul singurului spectator ridicat în picioare la meciul de la sectorul 1, atunci când Rareș Bogdan și-a prezentat competitorul favorit, două simple relatări, arată simpatia de care se bucură “alesul oamenilor,” în dauna “alesului structurilor.” Numai că noi știm că nu întotdeauna meciurile sunt pe bune.
Până acum, Orban defilează prin structurile locale. Pare favorit în meciul anului cu Florin Cîțu, un Neicanimeni în partidul Brătienilor, tras de chică și pus senator, într-o toamnă a derutei liberale. Asta se întâmpla în 2016, înainte ca partidul condus de Alina Gorghiu să deschidă larg porțile parlamentului PSD-ului, condus de Liviu Dragnea.
Echipa lui Orban are mulți fani. Cea a lui Florin Cîțu, multe galoane de biștari.
Meciul nu e jucat. Urmează partide divizionare în fiefurile marilor echipe cu tradiție: Constanța, Cluj, Oradea, Sibiu, Timiș, unde se poate reduce din handicapul scorului actual de 8-3.
Am tot scris, Orban e cu emoția, Cîțu cu portofelul. Cine va birui? E greu de anticipat la ora actuală, mai ales că nu știm ce face „arbitrul nejucător.”
Vocile lumii
Ludovic Orban
