Nu vedem însă acțiuni concrete, care să demonstreze interesul edililor pentru dezvoltarea zonei zero a Capitalei.
Actualul primar general, Gabriela Firea, a demarat, într-adevăr, acțiuni de consolidare și reabilitare a mai multor imobile din Centrul Istoric, dar investiția din bani publici pare să fie de prisos, cât timp mașinile parcate pe străzile din zona zero îngreunează accesul turiștilor. Avem și vom mai avea clădiri monument istoric, dar nu ne putem bucura de ele.
Acestea, în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, avem o zonă pietonală în Centrul Istoric. Dar avem această zonă dedicată exploatării zonei în scop turistic, doar pe hârtie.
Pentru edilul-șef al Capitalei este mai important să asiguri locuri de parcare unor funcționari publici ai administrației locale sau centrale, care lucrează la instituții ale căror sedii sunt amplasate în Centrul Istoric, decât să încurajeze dezvoltarea zonei prin crearea condițiilor prielnice pentru investitori. Și nu ar fi complicat. Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar să lăsăm mofturile și să înțelegem că și angajații unei prefecturi sau ai unei agenții naționale trebuie să respecte legile, ca toți ceilalți cetățeni.
Dar se pare că în spațiul dâmbovițean acest lucru nu prea este posibil. Și iată cum Capitala pierde investiții potențiale de milioane de euro.
Și pe bună dreptate comercianții din Centrul Istoric au de ce să fie nemulțumiți. Ce rost are o investiție într-un imobil monument, într-un spațiu comercial, dacă politica dusă de administrația locală îngreunează accesul turiștilor, al consumatorilor?
Mai toți cei care s-au perindat pe la conducerea Primăriei Capitalei au invocat, în discursurile lor, adoptarea unui model occidental. Dar nu vedem nimic în acest sens. Nu întâlnim autovehicule în centrul capitalei Cehiei, Praga, de exemplu, un oraș celebru la nivel internațional pentru frumusețea sa. Și nu trebuie să mergem atât de departe pentru a vedea exemple demne de urmat. Chiar la graniță cu țara noastră, în Serbia, putem descoperi un centru istoric superb al Belgradului, dar unde, din nou, autovehiculele nu sunt întâlnite pe străzi. Și s-a putut și în România, în orașe precum Brașov sau Sibiu, unde turiști din toată lumea sunt atrași ca de un magnet.
Capitala elenă Atena nu se poate lăuda că și-a păstrat clădirile monument din centrul orașului, spre deosebire de București, dar a reușit să implementeze un atrăgător spațiu pietonal.
Dar dintr-un motiv sau altul, în capitala României nu se poate. Bucureștiul nu poate avea un mall în aer liber, un spațiu unde atât localnicii, cât și străinii, să se poată relaxa, distra, să meargă în restaurante călduroase, la cumpărături sau în club. Asta ar trebui să fie Centrul Istoric, dacă am dori cu adevărat să-i exploatăm potențialul. Centrul Istoric al Bucureștiului ar fi extraordinar pentru toți ca un spațiu unde activități specifice lumii moderne să se desfășoare într-un loc cu parfum romantic, încărcat de istorie. Un exemplu foarte bun de reușită în acest sens regăsim în Croația, pe Coasta Dalmată, în superbul oraș Split, unde celebrul castel al lui Dioclețian a fost transformat exact într-un mall deschis, istorie și modernitate îmbinate armonios în acelaș spațiu.
Miroase a taxă pe noxe
Ca în toate capitalele civilizate ale Europei, și în București ar trebui încurajate variantele alternative de transport în centrul orașului, în defavoarea automobilelor personale. Pe hârtie avem toate aceste lucruri, dar nu le vedem aplicate.
Metroul și liniile de transport public suprateran ajung în centrul Capitalei, dar multe persoane aleg automobilele personale. Aceasta, pentru că li se permite, ba chiar, în cazul unor funcționari publici, vorbim despre încurajare din partea autorităților locale. Poliția Locală București, instituție subordonată Primăriei Capitalei, vrea să amenajeze 60 de locuri de parcare pe Strada Blănari, ce figurează ca pietonală, pentru angajații Prefecturei Ilfov, al cărei sediu se află pe Strada Smârdan. Angajații Prefecturei Ilfov se pare că nu pot să-și parcheze automobilele alături de cele ale muritorilor de rând, într-una dintre spațiile subterane special amenajate în zonă.
Există o dispoziție de primar general ce stabilește clar zonele din Centrul Istoric unde este interzis accesul autovehiculelor, dar care nu este luată în considerare nici măcar de administrația publică locală. “Pentru protejarea Patrimoniului de interes naţional reprezentat de Centrul Istoric al Bucureştiului, se interzic accesul şi circulaţia tuturor autovehiculelor în zonele cuprinse între străzile: a. Calea Victoriei – Strada Doamnei – Bd. I.C. Brătianu – Strada Halelor – Splaiul Independenţei – Calea Victoriei şi b. Bd. I.C. Brătianu – Strada Colţei – Strada G-ral Florescu – Calea Moşilor – Strada Sf. Vineri – Bd. I.C. Brătianu”, se arată în Dispoziția Primarului General 171 din 2011.
