38.1 C
București
luni, 15 iulie 2024
AcasăOp & EdViitorul se țese în prezent

Viitorul se țese în prezent

Multe minți responsabile se întreabă cum va arăta viitorul apropiat. Despre viitorul târziu, nu-i pasă nimănui. Marea temere e dacă inteligența artificială va fi în slujba omului sau îl va controla pe acesta.

În urmă cu peste treizeci de ani, aveam să stau de vorbă cu doi dintre membri comitetului de prognoză al președintelui SUA, Bill Clinton. Mi-au prorocit că până în 2020, toți indivizii planetei vor fi controlați prin mijloacele tehnologice, iar maxima provocare va fi controlul minții umane. La acea vreme n-aveau răspunsuri despre acest lucru, programat undeva după 2050.

Sigur că mulți dintre noi nu apucăm “visul de aur” al omenirii: „traiul în comun, bogați dar fără bani”. Vă mai amintiți dictonul din Manifestul comunist al lui Marx și Engels, din 1848: “De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi?” Aici e esența minunatei lumi noi, prefigurate de înțelepții din serviciul unicei familii domnitoare peste planeta financiară, care a traversat secolele, punând dolar peste dolar, cu temeinicie. Nu ca Nababul, primul soț al Măriucăi Enescu, rămas în istoria românilor, doar cu promisiunile că va înveli Palatul său de la Bușteni cu monezi de aur.

Noi am consumat demult mărețul viitor

Privilegiul nostru, al celor care am supraviețuit unui univers de teroare, comunismul, este că putem înțelege mai lesne decât occidentalii “mărețul viitor.” Omul nou nu este invenția progresiștilor de azi. Vine din tenebrele istoriei. A fost scos mereu în chip de speranță, “pe culmile disperării,” parafrazându-l pe Cioran.

Mi-a căzut recent în mână o carte a lui Jacques Attali: Scurta istorie a viitorului.” E apărută pe undeva pe la începutul mileniului. Dar așa ca toate scrierile despre universul distopic, nu se uzează în timp. Big Brother-ul, prefigurat de George Orwell în cartea „1984”, scrisă după cel de-al doilea război mondial, probabil că părea “science fiction” la acea dată. Se spune că nu ar fi creat opera pe inima goală. Învingătorii marelui și năucitorului război aveau deja la îndemână computerul, inventat de Alan Turing.

În cartea „O scurtă istorie a viitorului,“ fostul consilier al lui Mitterand și unul dintre stâlpii progresismului de acum, recunoaște, ca un inițiat, că istoria nu e „nimic mai mult decât gândirea celor mai puternici.”

Și ce gândesc puternicii lumii?

Jacques Attali profețește super-imperiul și planul marxist de desfințare a monedelor.

Îmi amintesc că la ora de filosofie politică și de materialism dialectic, am întrebat-o pe profesoara noastră cum se traduce conceptul: “De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi?” Am completat că dacă eu vreau un trening Sergio Tacchini și două rachete Slazenger, cine mi le dă? Mi-a răspuns că nu am o gândire sănătoasă. Și m-a picat. Dar iată că după douăzeci de ani de la absolvirea liceului C.D. Loga, vine un inițiat și îmi explică. Sigur că el provine din lumea “putredului imperialism.”

Desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

Tot el prefigurează, așa cum ne-am fi așteptat, hiperconflictul, din cauza hegemonului care iubește războiul. Attali prevede după 2030 „războaie devastatoare, națiuni erodate, grupuri religioase, entități teroriste şi pirați ai piețelor libere care se vor lupta unul împotriva celuilalt“.

Binele comun și visul Omului Nou

În filosofia sa, nedeclarată marxist dialectică, populația răvășită de conflicte și sărăcită, ca după oricare conflagrație mondială, va accepta „crearea unui guven mondial democratic“. Acesta va fi un sistem comunitar, în care toată lumea lucrează pentru„binele comun, paradigmă prin care, noi, esticii, de după Cortina de fier, am parcurs-o.

La o discuție cu un tânăr student din Franța, de orientare neomarxistă, i-am explicat de ce noi esticii pricepem mai bine esența dură a viitorului, pentru că am trăit povestea pe care el doar o visează.

Sexomarxismul va naște micii monștri

În viitorul descris de Attali, oamenii nu se vor mai lega și nu vor mai crea familii. „Cuplul nu va mai fi principala bază a vieții și sexualității. “Oamenii vor prefera să aleagă, în deplină transparență, iubirea poligamă sau poliandră,“ notează autorul. Englezismul “future in the past,” prinde formă, nu?

Se vorbește din nou despre tineretul, „forța motrice a societății”. Acesta va fi libertarian și se va descătușa din controlul parental. Acum înțelegeți de ce se lucrează la tezele introducerii lecțiilor de masturbare în grădinițe? Individul de mâine trebuie pregătit de mic, pentru viitoarea însingurare, care-i va permite hegemonului să facă ce vrea cu el.

Mașina de spălat va deveni sifonăreasă

Încă din anul 2000, Attali a prefigurat epoca 5G, în care indivizii vor fi supravegheați de obiectele din jurul său. Frigiderul va fi inteligent, la fel ca mașina de spălat și vor transmite unui creier artificial tot ce face individul. Premisele controlului mental sunt edificatoare?

Cum să nu te minunezi ce splendid va fi viitorul decerebraților despre care bine vorbește Harari în cărțile sale.

Pe rețelele sociale circulă filmul Omeron, despre îngrădirea libertăților umane, individul fiind controlat de Inteligența artificială. Aruncă din greșeală un gunoi. Trebuie să plătească, pentru că nu îi mai pornește mașina. Dacă nu are cardul la el, ghinion. O ia pe jos. Nu are voie să fumeze, nici în casa lui. Trebuie să meargă în baie, acolo unde și regii stau singuri.

Noul Big Brother nu va mai putea fi fentat.

Vocile lumii

Jacques Attali

Economist, consilier, futurolog

“Banii îl vor scăpa în cele din urmă pe om de tot ceea ce-l amenință, inclusiv de statele-națiuni, care se vor distruge progresiv. Piața va deveni singura lege recunoscută în lume. Un sistem de putere a cărui structură rămâne evazivă, dar al cărui scop este global,“ zice Jacques Attali, în cartea “Scurta istorie a viitorului.”

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă