Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, pregătește o surpriză de proporții pentru elevii din Școlile Profesionale. În noua lege a învățământului, acestora li se va da dreptul să dea admitere la facultate. Ziceam în ediția tipărită că Sorin Cîmpeanu redă demnitatea elevilor de la “Profesională.” Dar cum?
În prezent, dacă vor să urmeze o carieră universitară, ei trebuie să se înscrie în clasa Xl-a a unui liceu. Și să ia Bacalaureatul. În formatul propus de actualul ministru, pot da direct la facultate, fără a mai sări pe trambulina unui alt liceu. Într-un fel, li se face dreptate.
Prezent într-un studio de televiziune, Cîmpeanu a vorbit despre deciziile pe care le iau adolescenții, atunci când termină gimnaziul. Unora, din cauza notelor mici, le e frică să meargă la liceu. Și atunci aleg una dintre școlile profesionale. Demnitarul a făcut o interesantă demarcație între două caracteristici ale școlarilor. “Unii au o inteligenţă dominant aplicativ-practică, spre deosebire de cei care fac un liceu „pe bune”, şi care au inteligenţa dominant teoretic-conceptuală. Nu mai vorbesc de abandonul şcolar deschis sau ascuns, care se ridică la 33%. Tineri care merg direct în piaţa muncii să-şi câştige pâinea şi fac munci necalificate, în România sau în ţări europene. Aşa se face că regăsim în şcoala profesională de la noi doar circa 20% dintre absolvenţii de gimnaziu,” reprezintă punctul de vedere al lui Sorin Cîmpeanu.
Practic, se reface un drept de care beneficiau elevii în comunism. Nu toată lumea trebuia să termine liceul. Dar tinerii aveau posibilitate să dea admitere, indiferent de parcursul școlar. Evident, trecând examenul de Bacalaureat.
În comunism era mult mai rău. Antiteza mitului educației ceaușiste
Mulți laudă azi sistemul ceaușist de învățământ. Probabil că sunt nostalgici după anii tinereții, mai mult decât față de comunism. Altfel, nu se explică desele referiri “comuniștii ne-au deschis calea spre facultate.”
Amintirile nu țin însă loc de statistici. După revoluție, am găsit un document pe timpul ministeriatului lui Andrei Marga, reformatorul învățământului românesc postrevoluționar. Datele m-au șocat: 6.026.307 cetăţeni (32,05%) nu aveau Bacalaureatul, până în decembrie 1989.
citește și: Cum sunt jefuiți românii cu facturile la energie?
Sistemul nu era atât de deschis pentru accesul liber în învățământului universitar. Existau locuri puține la admitere. Concurența era mare. Și nu în ultimul rând, beizadelele nomenclaturii intrau pe pile, deși nu învățau nimic. Ca să fie clară diferența dintre “atunci” și “acum,” doar 967.570 de persoane (5,14%) aveau studii superioare, puţin față de alte țări din Blocul Răsăritean. Un recent raport Eurostat arată că acum 25 % dintre tinerii români termină o facultate. Suntem și așa pe ultimul loc în Europa, privind “inteligența cu patalama universitară.” Situația devine tot mai dramatică. Într-o țară în care orice tânăr dobândește meșteșugul IT sau învață să facă un Podcast, domeniu în care vedetele câștigă bani mulți și fără a avea Bacalaureatul, studiile universitare nu mai reprezintă o prioritate.
Astăzi, șase din zece elevi nu iau “Bac-ul.”
Sorin Cîmpeanu redă demnitatea elevilor de la “Profesională” sau cum “România educată” prinde formă și se scutură de fond
“România educată,” forma fără fond a președintelui Klaus Iohannis, este oarecum salvată prin grija ministrului educației pentru elevii de la “Profesională.” Nu sunt mulți, doar 20%. În Germania – stat care poate fi model pentru formarea profesională – ministerul învățământului a făcut, în urmă cu mai mulți ani, un raport. “486.428 de tineri s-au înscris la învățământul profesional dual, față de aproximativ 440.000 care s-au înscris la facultate,” evidențiază acesta.
“În Germania, 70% dintre tineri se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională,” scrie, în Adevărul, profesorul pensionar Ștefan Vlaston, cu o expertiză de 30 de ani de profesor de matematică la liceul Petre Poni din Bucuresti, dintre care 16 ani în funcția de director.
În Germania, un fost șofer a ajuns ministru de externe. Doar la noi, impostura e cât casa. Poate fi o facultate și în Malibu, doar așa ajungi pe funcții.
Unul din patru tineri români se află într-o stare de deprivare materială sau socială severă. Cea mai mare proporție din întreaga Uniune Europeană, susține analistul economic Petrișor Peiu.
Deprivarea este un termen medical, când pacientul întrerupe contactele senzoriale cu mediul ambiant. În termeni de sociologie politică, reprezintă imposibilitatea în care se află tânărul de a-și asigura cel puțin șapte dintre cele treisprezece atribute ale vieții moderne. “24% dintre tinerii români, majoritatea nu vor face școala până la capăt, majoritatea nu vor avea o meserie și vor rămâne săraci toată viața,” mai zice Peiu în analiza sa de pe Spotmedia.ro.
Sorin Cîmpeanu redă demnitatea elevilor de la “Profesională” sau cum să ieșim din arhetipul servitorilor ieftini ai Europei
Marea provocare a ministrului Cîmpeanu este găsirea unei soluții de ieșire din starea de servitori ai europenilor.
Majoritatea bărbaților plecați sunt folosiți la munci grele, iar femeile, la treburi casnice: îngrijire de bătrâni, bone și spălătorese.
Un român plecat cu greu poate câștiga 2000 de Euro pe lună, dacă nu are studii superioare.
În Germania, pe șantiere, cu tot cu bonusuri, un constructor nu depășește suma de 2.500 de EURO, ca salariu lunar. În schimb, la marile uzine, strungarii, sculer-matrițerii, sudorii cu “Profesionala gata” pot lua și 5.000 de EURO.
Dacă tot suntem servitorii Europei, măcar să ne vindem scump forța de muncă.
Vocile lumii
Sorin Cîmpeanu
Ministrul educației
„Noi trebuie să avem rute deschise, asta încercam să vă explic, şi aceste rute deschise vor fi incluse în nouă legea educaţiei prin care (elevii) să aibă garanţia că îşi pot continua studiile, în cazul în care vor dori, dacă pe parcursul carierei va fi o oportunitate, vor putea să continue la nivel universitar şi chiar în această formă, de învăţământ profesional,” spunea la o televiziune, Sorin Cîmpeanu, ministrul educației din guvernul Nicolae Ciucă.
