După ce site-ul “European Best Destinations,” afiliat Comisiei Europene, a declarat Bradul de Crăciun din Craiova „cel mai frumos din Europa,” am plecat la drum, să-l măsor cu privirea. E frumos. Maiestuos, chiar. Ferestrele îi asigură ingenuitatea, unicitatea și relevanța. Păcat că e de plastic. Poate că nici nu se putea compune o astfel de minunăție dintr-unul original. Deh, suntem în epoca protejării naturii. Iar occidentul se dă în vânt după salvări de gen.
O ploaie mocănească m-a udat până-n adidași. Era vina mea că am avut ținuta inadecvată. Credeam că doar arunc o privire, nu că sunt invitat să fac o emisiune întreagă cu Anca Alexandrescu, pentru ziua de 1 Decembrie, când mai trebuie arătat românilor și cum se compune frumosul.
Lecție administrativă: cum să aduci turiști cu minim de buget
Eficientul primar Olguța Vasilescu ajunge pentru a doua oară într-un top european. Dacă în urmă cu un a, avea cea mai interesantă Piață de Crăciun de pe bătrânul continent, acum are cel mai frumos Brad din Europa, cu ferestre mari, creneluri luminate, într-o feerie de culori.
Fiindcă acțiunea este inclusă într-o companie selectă a celor mai frumoși 25 brazi de Crăciun din Europa, din piețe faimoase cum ar fi Londra, Viena, Varșovia, Budapesta, Praga, Innsbruck sau Tallinn, situația e cu atât mai onorantă pentru municipiul românesc.
Site-ul european a avut deja 800.000 de accesări, spune un comunicat. Deci, Craiova a fost pusă pe harta lumii prin ingenuozitatea și spiritul creativ al oltenilor. Pe bani puțini se pot face lucruri mărețe, chiar strălucitoare, s-ar putea spune la gura sobei.
Photoshop-ul, pe post de capcană
Ca timișorean, sunt invidios. Orașul meu natal a tocat peste 30 de milioane de Euro anul acesta, în timpul acțiunii “Timișoara – capitală Europeană a Culturii.” În afară de Expoziția Brâncuși, nimic relevant. Pe banii ăștia puteau aduce trupa de rock U2 și postau orașul în Top World Best Destinations.
La Timișoara, atât s-a putut. O imagine a Pieței Victoriei, luată din dronă și meșterită în Photoshop, circulă pe rețelele de socializare. Realitatea e alta decât imaginea.
Iată că printr-un temei arhitectural creativ, municipalitatea Craiovei ține ștacheta sus cu minim de investiții. Un brad aduce turiști cât Capitala Europeană a Culturii. Anul trecut, Piața de Crăciun din Craiova a atras peste 100.000 de turiști străini. Capacitatea de cazare a orașului e de peste patru mii. A fost „full”, ne asigură un reprezentant al unei agenții de turism. Prețurile de cazare sunt mai mici decât la Cluj Napoca, în perioada UNTOLD, ne mai confirmă ospitalierii.
În „ciuculete-mode,” am stat de vorbă cu mulți aventurieri, ca mine, veniți din Brașov, București, chiar Timișoara. Un englez înalt, fără umbrelă, lăuda măreția de culori din Piața Basmului bine făcut. A venit la fiica soției sale, studentă la Medicină.
Trebuie precizat că nu e doar Piața Bradului în fața impozantei clădiri administrative, aflată de mai mulți ani în lucru, ci trei. Călătorul, nu vizitatorul, este incitat la imaginație. Într-o piațetă e Crăiasa Zăpezii, în alta – a gurmanzilor – cârnații și micii sfârâitori, peste care tronează ghirlande argintii, pentru ca pe viitoarea Ramblă a Craiovei, să fii însoțit tu, ca turist, de picuri de ploaie și steluțe argintii, în drum spre roata Hi-Tech.
Cu dinții plouați, dar cu imginație de copil
Am relatat din ploaie. N-aveam umbrelă. Lia-Olguța Vasilescu se ținea de una prezidențială, mare cât un coviltir. Vechea mea prietenă, Anca Alexandrescu, una mai mică, dar mai firmată. Ciucurii atârnau, spre disperarea producătoarei, Călina Pirotici, absolventă de Teatru și Film. Luminile reci străvezeau dinții și așa plouați de două ori, o dată de stropii de ploaie, a doua oară de mirosurile îmbietoare ale cârnaților prăjiți, cu care nu ne-am putut delecta, doar apropia. Eram la lucru, nu la degustări. Deh, chinurile meseriei.
citește și: Suveraniștii vor să lanseze lebăda albă în viitoarea baltă electorală
Dacă în noul spital nu mirosea a spital, în piețele tematice, culorile reci ne-au înfrigurat, în contrast cu cele calde ale personajelor de basm.
Bijuteria ascunsă a României
O colegă de la “România liberă” zicea acum câteva zile că la Craiova se află bijuteria ascunsă a României. Sunt patru piețe tematice, nu doar cea a bradului: Mihai Viteazu, Frații Buzești, Doljeana și Shakespeare. Un mănunchi diafan, presărat cu povești.
Întrebând edilul de ce nu sunt cartoteci cu înscrisuri despre personajele din basmele redate strălucitor, acesta s-a confesat că lasă atât copiilor, cât și bătrânilor, dreptul la imaginație. Fiecare interpretează cum vrea. Ca unul mai didacticist, cred că un ghidaj ar fi stârnit și mai mult visarea. Important e că și în România se petrec întâmplări inedite.
Îmi aduc aminte de prima mea vizită la un târg de Crăciun – Viena 1990. Îmi venea să mănânc căsuțele din turtă dulce și să pup caldarâmul de ce curat era. Iată că după 30 de ani, reușim să întrecem, nu doar să egalăm Orașul imperial. Există un geniu ascuns în Bănie. E karver de meserie. Operele sale au pus Craiova pe harta de povești a lumii. Căutați-l! E un personaj magnific.
Cârcotim prea mult și ne bucurăm prea puțin. Orașele țării noastre au evoluat spectaculos, trebuie să recunoaștem.
“Avem echipă. Avem valoare,” cum ar cânta celebra galerie a Universității Craiova.
VOCILE LUMII
LIA-OLGUȚA VASILESCU
“Ne onorează nominalizarea bradului nostru de Crăciun, ca fiind cel mai frumos din Europa, în situația în care ne aflăm înaintea unor mari orașe europene, cu o lungă și recunoscută tradiție de organizare a Târgului de iarnă. Sperăm ca imaginile transmise în lumea întreagă să atragă cât mai mulți turiști la Craiova, pentru că anul acesta am pregătit cea mai frumoasă poveste de Crăciun, cu multe elemente magice și surprize pentru toate vârstele,” a declarat Lia-Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova.
