Securitatea i-a făcut dosare penale lui Victor Ponta. Victor Ponta a fost plimbat pe la DNA sub reflectoare. Victor Ponta este un politician atipic. Pleacă de la putere, lucru rar întâlnit în lume. Și ce face? Își constituie un grup politic. Fără pretenția de identitate. Mușcă din majoritate, dar nu se declară de opoziție. Păi, cum așa?
Dacă ești împotriva partidului de la guvernare înseamnă că ești în opoziție. Clar ca lumina zilei. Numai că Victor Ponta refuză alăturarea față de aceștia. Își înființează un partid numit, ironic, Pro România. Fără doctrină, fără program. Doar cu intenția de a fura voturi de la PSD și de a fura membrii din filiale? Odată cu înființarea partidului, hop, toate dosarele s-au aneantizat. În duh și pace. Nimeni nu le mai are de grijă. Au trecut, cum se zice, de partea poporului. Hilară era prezența lui Victor Ponta într-un studio în care până nu demult era crucificat.
Cum a reușit să adune oameni și să conteze în societate și în măsurătorile electorale?
Poate fi Victor Ponta mai important decât pare? E doar o percepție că e un partid-manșon?
Odată cu apariția fără rezerve a generalului SIE Predoiu s-a pus abțibildul de partid al Securității.
Singurul motiv pentru care este ținut în viață, ca structură anacronică, ar fi adversitatea față de Dragnea.
Odată ce Liviu Dragnea ar pierde puterea, să presupunem, ar fi reales Ponta într-o funcție reprezentativă în PSD? Eu nu cred. I s-a pus eticheta nu numai de trădător, ci și de colaboraționist cu Republica Denea să vină să vă ia. Un fel de Republică de la Vichy. Nu de acolo de unde mai vine apa minerală.
În condițiile date, Victor Ponta e pe poziția de loser în orice situație. E poartă-n casă. Cum ar mai putea evada în vreo carieră sau vreo poziție? Nimeni nu întrevede vreun escape, vorba englezului.
Păi și, chiar așa, Victor Ponta să se sinucidă politic numai din frustrarea și disperarea că Liviu Dragnea e șef și el a zgâriat prea mult pe la ușile conducerii, ca un pudel flămând?
Mișcarea Pro România este mai degrabă un alt UNPR: o încercare de a slăbi forța parlamentară a PSD, până la modificarea structurii politice a Parlamentului României, astfel încât să facă jocul opoziției care vrea să răstoarne Guvernul. Dar Victor Ponta a declarat de atâtea ori că nu vrea acest lucru.
Fostul prim-ministru vrea să fie bine și cu birja, și cu tărtăcuța? E foarte greu de identificat vreun portret pentru Victor Ponta.
Ecuația cu mai multe necunoscute pare a avea un singur răspuns. Partidul lui Ponta e făcut de Securitate, ca varianta din stânga a altui partid de stânga, nășit de aceeași instituție de represiune.
PSD-ului i-a făcut un serviciu. L-a curățat de viruși și de cei care umblă cu cioara vopsită prin Parlament. Parafrazând un alt lider al PSD, s-au demascat.
Partidul-balama al lui Ponta nu poate oferi o guvernare viabilă și nici nu poate garanta românilor continuarea politicilor impuse de PSD privind creșterile salariale și majorarea pensiilor.
În aceste condiții, declarațiile disperate ale lui Ponta îl apropie, pe el și partidul pe care-l conduce, de corul delatorilor și al trădătorilor de țară. Cum să-și spună Pro România, cât timp face totul împotrivă?
Marota „interesului național“, preluată de Ponta de la naşul Oprea, nu mai păcăleşte pe nimeni. Interesele lui Ponta sunt doar interesele electorale personale sau interesele noii Securităţi, pe care o reprezintă.
Pe vremuri aveam multe îndoieli despre el. Acum am prea multe certitudini. Orgoliile l-au zăpăcit. Pro România nu are decât un singur azimut: furtul de parlamentari, furtul de voturi, furtul de primari și de consilieri locali, furtul unicei idei puține și fixe a UNPR.
Pe cine slujește Victor Ponta? Răspunsul și-l dă fiecare.