Totuși impresia pe care noua șefă a Învățământului ne-o lasă, cu toate că provine din sistem, este că nu are habar decât în teorie de problemele reale ale Educației. Acest lucru se datorează, evident, și echipei ce o conciliază pe Monica Anisie. Noul ministru pare bine intenționat, dar se bâlbâie serios la întrebările jurnaliștilor. Acest lucru denotă lipsă de siguranță, dată de lipsa informațiior.
Consilierul pe probleme de comunicare al ministrului Anisie este fostul șef al Serviciului Român de Informații, Claudiu Săftoiu. Rezultatele consilierii lui Săftoiu sunt, din nefericire, evidente. Într-adevăr, SRI și-a băgat de foarte mulți ani coada în Ministerul Educației, mult mai mult decât era nevoie. Dar probabil că Elvis Claudiu Săftoiu cântă bine la Educație și alături de directorul Editurii Didactice și Pedagogice (editura Ministerului Educației), Maria Nistor, un alt “manager” școlit de SRI, care și-a demonstrat incompetența, cel mai evident în momentul când a trebuit ca instituția pe care o conduce să editeze toate manualele școlare.
Maria Nistor a fost adusă la Editura Didactică și Pedagogică și i s-a oferit monopol pe manualele școlare de către fostul ministru Liviu Marian Pop, cel care achiziționa, în primul său mandat la Educație, un sistem de bruiaj.
Nistor venea de la Universitatea “Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a fost eleva altor profesori SRI și unde s-a retras și Florin Coldea.
n 2015, Maria Nistor a obținut titlul de doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la Universitatea “Babeș Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, cu teza „(De)Constructing the Migration-(In)Security Nexus. Case Studies: Canada and Germany”. Coordonator al lucrării i-a fost Adrian Liviu Ivan (pe atunci profesor la UBB Cluj), numit rector al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI, funcţie ocupată în urma unui concurs la care a fost unic candidat.
Actuala directoare a EDP a contribuit, potrivit CV-ului său, la peste 20 de publicaţii, două dintre ele editate de către Toma Rus şi Liviu Adrian Ivan („Informaţii clasificate în balanţă” şi ”Securitate umană – o abordare diferită”, în 2012, la Editura CA Publishing). Toma Rus (fost chestor de poliţie, fost şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, fost secretar de stat, profesor la UBB, director de securitate al clubului de fotbal CFR Cluj) a avut dosar penal pentru vătămare corporală și a fost urmărit penal pentru trafic de influenţă şi alte infracţiuni conexe de procurorii DNA Cluj pe vremea când era şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Cluj.
Bla bla-urile ministeriale
Revenind la prestația de până acum a ministrului consiliat de Claudiu Săftoiu, fost șef la televiziunea publică, despre care ne întrebăm ce legătură are cu Educația.
Monica Anisie promite schimbări și vine cu câteva inițiative interesante, cum ar fi introducerea mesei calde în școli și regândirea examenului de Bacalaureat pentru învățământul vocațional.
Totuși, ministrul Anisie a dat dovadă de mari lacune de informații legate de sitemul educațional, mai ales la conferința de presă de după publicarea rezultatelor la testele PISA. Șefa de la Educație a vorbit destul de mult în fața jurnaliștilor, doar promovând ideea că nu e panică, e bine, ca să nu fie rău. În final, nu am putut înțelege dacă pentru domnia sa rezultatele acestor teste sunt relevante sau nu.
Mai grav, lăsând deoparte aceste plimbări cu barca în discursul despre viitorul apropiat al sistemului educațional din România, este că ministrul Monica Anisie nu a trecut urgent la rezolvarea problemelor arzătoare pentru școală. Nu s-a rezolvat și sunt șanse din ce în ce mai mari să nu se rezolve problema transportului elevilor. De asemenea, cei din clasa a VI-a tot nu au încă manuale la materii foarte importante. Acestea erau problemele pe care Monica Anisie trebuia să le rezolve urgent, după ce Învățământul a stat o bună perioadă sat fără câini, grație orgoliului electoral al președintelui Klaus Iohannis, care a amânat inexplicabil de mult numirea unui minmistru la Educație.
PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu. Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii – cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.
Concluzia testelor a fost că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcționali.
Și ce dacă, noi suntem foarte buni la noi acasă, de acest lucru ne-a dat asigurări și ministrul Educației.
