Noua conflagrație mondială. Tigrul a evadat din jungla globală. Puțină lume înțelege că Ucraina nu e decât un pretext în lupta pentru reconfigurarea sferelor de influență. Un subiect de agendă, praf aruncat în ochii publicului, pentru a ascunde adevăratul front de luptă pentru supremația lumii. Există premisele celui de-al treilea război mondial. Doar că acesta nu va mai fi unul clasic. Cu puști, mitraliere și tancuri. Mult mai sofisticat.
Recentul bluf al reuniunii ONU, când SUA nu au reușit să obțină cele nouă voturi necesare întrunirii Consiliului de Securitate, arată că există deja o falie între civilizații. Rusia a cerut vot pe procedură. China i s-a alăturat. Abținerea Indiei, Kenyei și Gabonului au zădărnicit planurile Washingtonului. Ambasadorul Rusiei și al SUA s-au certat pe tema inexistenței probelor că Moscova vrea să invadeze Ucraina.
Globalizarea, gândită în paradigma lui Klaus Schwab, a capitalismului „părților interesate,” adică un mecanism ocult de formare a „oligarhiei democratice,” este deja trecută de la idee la fapt de China hegemonică. citește și: Revolta camionagiilor canadieni. Simple explicații
Noua conflagrație mondială: războiul lumii noi
Într-o declarație, acordată în exclusivitate „României libere,” miliardarul George Soros acuza liderul de la Bejing, Xi Jinping, că reprezintă „cea mai mare amenințare” pentru societatea deschisă din întreaga lume. El prefigura sfârșitul acestuia, din cauza pierderii controlului pandemiei. “Viitorul lumii este în joc în acest an. În următoarele douăsprezece luni, cel de-al 20-lea Congres al Partidului din China decide soarta sa. Îi va acorda lui Xi Jinping un al treilea mandat în funcția de secretar general al partidului? Putin va decide în privința Ucrainei,” s-a întrebat creatorul conceptului de societate deschisă.
Lumea lui Soros e pusă în umbră de realitate. Avansul Chinei în tehnologia digitală, a inteligenței artificiale și a creșterii economice de nestăvilit, fac din tigrul asiatic un jucător de Top Trei.
Cu prilejul deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, Xi se va întâlni cu Vladimir. Ieri, premierul britanic Boris Johnson, s-a dus cu burta plină la vizita de curtoazie, acasă la Zelinski, președintele pro-occidental de la Kiev. Cu o seară în urmă, a refuzat să-i răspundă la telefon lui Putin, pe motiv că era cu prietenii la un grătar și un vin. Analiștii au două opinii, legate de subiect: fie șeful guvernului Majestății Sale, Regina Elisabeta, a dorit să-i dea cu flit liderului de la Kremlin, fie era atât de beat că nu putea vorbi.
America se-mbracă în haine militare
De peste Ocean, America face ce știe. Pregătește armata, crucișătoarele, avioanele de război. Mass-media mainstream este bombardată cu informații despre pregătirile de luptă. Oamenii sunt îngroziți în perspectiva unui nou război. Pentagonul însă a asigurat lumea că nu va trimite trupe în Ucraina. În NATO, cea mai mare alianță militară a lumii, există deja voci distincte care se opun intrării în război de partea Ucrainei. Viktor Orban face o vizită fulger la Moscova. Croația a anunțat deja că nu se va implica în teatrele de război din Ucraina.
Se redesenează geografia economică a lumii
Germania tace. Franța e în ofensivă. Atât militară, cât și diplomatică. Luni, când Johnson trebuia să vorbească la telefon cu Putin, centralista de la Kremlin a redirecționat convorbirea spre așezământul lui Emmanuel Macron. Armata franceză trimite soldați în România, nu de dragul nostru sau ale relațiilor frățești din francofonie, ci pentru că, “pas cu pas,” va lua locul armatei americane pe flancul estic. De ce? Pentru că Elysée-ul a făcut urât când SUA a “țâpat-o” pe bătrâna primadonă colonială din noua structură militară, creată în zona indo-pacifică.
Franța, atât de strâns legată de Polinezia, nu a primit loc în formula AUKUS. Răii spun că “F”-ul, impus, ar fi stricat acronimul și ar fi bagatelizat alianța, trimițind lumea cu gândul la Cartierul Roșu din Amsterdam.
Pensații nu recrutează, cum nici Franța nu trimite trupe în România de flori de măr
Întreaga lume e speriată de amenințarea cu invadarea Ucrainei. Vuvuzelele Bruxelles-ului anunță apocalipsa. Băieții pensați ai Generației Z ar fac orice ca să nu recruteze. Însuși Vasile Dîncu, ministrul apărării, s-a referit la respectivul gen. A fost luat în balon de băiuțeii, vajnici luptători de Counter-strike.
citește și: Slăbește fără diete ! Încercare simplă de antrenare a creierului
Taiwanul e de câteva luni în stare de alertă. Pentagonul a trimis divizii calificate și nave de luptă. Oare de ce presa nu pedalează pe “iminenta invadare a Taiwanului” de către China?
AUKUS s-a format din flori de măr sau din rachete și drone? Trilaterala SUA – China – Rusia e cea care va decide cum se învârtește roata morii.
Există două viziuni de construcție a lumii noi. Una în narativul stării de război cu missile-uri de atac și alta de apărare hibridă.
Doctrina: cu bani cumperi tot
Germania şi China au înţeles demult că războaiele moderne sunt războaie economice, că țările nu pot fi supuse prin violenta, dar pot fi cucerite economic. SUA a rămas în tradiția cuceririlor militare. N-a învățat nimic din retragerea rușinoasă din Vietnam. Și-a făcut fel de fel de ONG-uri de apărare a animalelor junglei africane, în speranța preluării puterii politice în țări din Africa, în timp ce China a cumpărat, prin intermediul no-name-urilor (subvenționate de stat), terenuri, mine, porturi și chiar țări.
De ce să cheltui sume enorme pentru înzestrarea militară, când poți să cumperi un stat pe de-a-ntregul, prin acțiuni non-violente?
SUA plătește tribut lipsei sale de istorie. Când Marea Britanie fluieră, fosta sa colonie, India, deschide mine de cărbuni, fără număr.
O țară se cucerește nu de dragul papagalilor colorați, ci pentru resurse.
Și dacă Putin se înțelege cu Xi Jinping, se va termina cu hegemonia puterilor democratice. Rusia și China vor putea plusa pentru sferele de influență.
Vocile lumii
The Balance
Publicație financiară
“China deține peste 1 trilion de dolari din datoria publică a SUA. Banca centrală a Chinei are mai mulți dolari în trezorerie decât FED-ul. În fiecare an, din 2010 încoace, China achiziționează peste 1 trilion de dolari anual. Balanța comercială SUA-China este net în favoarea celei din urmă”, scrie The Balance, publicație financiară.
