Iar această idee a devenit un clișeu și nu este zi, de 60 de ani încoace și chiar mai bine, în care să nu auzim acest clișeu la radio și la TV sau, mai nou, să nu-l vedem postat pe wall-uri și reprodus de mii de guri, mâini și minți vorbărețe și idealiste (dar nu și foarte antrenate în exercițiul gândirii critice).
Spun din capul locului că oamenii nu se bat în primul rând (și în ultimul rând) din cauza religiilor. Oamenii nu se bat în primul rând (și în ultimul rând) nici măcar din cauza unor motive economice (un alt clișeu larg răspândit) – din cauza resurselor naturale, a „pâinii” sau a „ciolanului”. Războiul omului împotriva omului deseori este pus și pe seama unor viziuni diferite asupra lumii – din cauza „weltanschauung-ului”. Putem să-i spunem „sistemul de operare al minții omenești” sau putem să-i spunem, mai simplu, lentilă sau pereche de ochelari – acel set de asumpții fundamentale prin care diverse grupuri filtrează realitatea.
Însă, în ultimă instanță, oamenii se bat și se ucid pentru că acest lucru ține de natura umană, de acele tare care ne fac, deseori, să ne fie rușine de specia noastră. Creștinii ar spune că ține de natura umană căzută, prin urmare, de tare vindecabile. Viziunea că oamenii se ucid din cauza religiei, ideologiei sau diferențierilor tribale/etnice/naționale este cel puțin naivă. Iar, uneori, chiar periculoasă. Pentru că cine ajunge să fie convins că religia trebuie extirpată de pe Pământ pentru că provoacă violență va ajunge să exercite violență extremă asupra oamenilor religioși.
Dacă mâine ar dispărea toate religiile de pe Pământ, oamenii ar continua să se certe, să se ciomăgească și să se omoare între ei. Dacă toate religiile ar dispărea, ar rămâne toate ideologiile – și, în fapt, multe religii, inclusiv forme ale islamismului și creștinismului, sunt transformate astăzi în ideologii politice. Credeți că, dacă mâine Creștinismul ar fi interzis prin lege în toate țările creștine, „conservatorii” libertarieni nu s-ar certa mai departe cu „conservatorii” atei? Credeți că, dacă mâine Creștinismul ar fi interzis prin lege în toate țările creștine, marxiștii de școală veche (ăia cu proletariatul) nu s-ar certa mai departe cu marxiștii de școală nouă (ăștia cu revoluția pentru eliberare sexuală și cu teoria genului)? Și credeți că, dacă mâine Islamismul ar fi interzis prin lege în toate țările musulmane, ISIS ar înceta să mai existe sau să fie popular? Pentru că ISIS este, în fapt, o ideologie, o formă de antioccidentalism radical combinată cu un cult al eroilor alimentat chiar de jocurile pe calculator și de formele de divertisment occidentale.
Dar de ce să ne imaginăm, când avem istoria la îndemână? Robespierre și-a imaginat o lume fără religie. Drept urmare, a instaurat un nou cult: al Rațiunii, căreia i-a ridicat o statuie de-a dreptul, cult cu noi sărbători și cu noi altare (catedrale vestite din Paris au avut, o vreme, astfel de altare ale Rațiunii). Știm cu toții ce pacifist a fost Robespierre, părintele Terorii politice, nu? Urmașul său de peste un veac, Lenin, a reluat ideea de unde rămăsese și, timp de câteva decenii, în URSS pur și simplu au încercat să distrugă religia, Biserica, înlocuind-o cu un nou cult: cel al comunismului, cu mumiile cât se poate de la vedere. Și cu un regim mult mai terorizant decât al lui Robespierre. Cât de ușor uităm că atunci când religiile tradiționale și transcendente sunt persecutare, ele sunt înlocuite de religii seculare, imanentiste și genocidare? Căci, în încercarea de a elimina religia, modernitatea a inventat propriile religii: nazismul, comunismul, transumanismul, mai nou.
În zilele noastre, vedem cum în inima mișcării care luptă pentru eradicarea religiilor unele grupări de lesbiene se ceartă chiar acum cu activiștii de gen; cum feministele „de școală veche” sunt la cuțite cu feministele de școală nouă; cum activiștii pentru „normalizarea” pedofiliei se păruiesc cu activiștii homosexualiști, care nu-și doresc ca grupări precum NAMBLA să (mai) facă parte din rândurile mișcării LGBTQ (unii se păruiesc chiar la propriu). În fiecare domeniu, oricât de „neutru religios” ar fi, oamenii se ciomăgesc între ei: freudienii se ciomăgesc cu jungienii; utilizatorii de Android cu utilizatorii de IoS; cei care poartă Vans cu cei care poartă Converse; rockerii cu hip-hoperii și toți cu maneliștii. Și când vorbesc de ciomăgeli vorbesc de dispute care pot ajunge, la propriu, la ciomag. Cum sunt alimentate aceste certuri de „religie”? Cum ar putea ele să înceteze, dacă mâine ar fi interzise prin lege și eradicate toate religiile din lume – așa cum visează, johnlennonian, mai toți activiștii atei, radical-feminiști, aborționiști, LGBT-iști, Queer-iști, eugeniști de prin Occident?
Și cât de ușor uităm că aceste revoluții marxiste își devorează copiii? Cât de ușor uităm paginile lui Soljenițîn din „Arhipelagul Gulag” în care se relatează cum foștii activiști marxiști, ziariști, economiști, profesori și propagandiști care nu mai erau dezirabili pentru noua viziune a Partidului erau „procesați” în lagărele de concentrare? Etichetați drept „elemente reacționare” și „dușmani ai poporului”, mulți dintre acești activiști marxiști au murit în lagăre, fie de boală, fie prin execuții sumare. De recitit și „Întuneric la amiază” a lui Arthur Koestler, despre un astfel de caz. Și călăii, și victimele aveau aceeași „religie” – și unii, și alții erau marxiști și viziunea lor asupra lumii era atee, materialistă și dialectică.
Și ni se spune, iarăși și iarăși, că „religia a omorât cei mai mulți oameni” pe Pământ. În mod sigur, unele religii când au fost înțelese și practicate ca religii i-au ajutat pe mulți oameni să trăiască ca oameni sau să (re)devină oameni; să-și abandoneze starea de sălbăticie și să se întoarcă la umanitate. Poate că unele religii sau una sau două religii când au fost înțelese și practicate ca religii i-au ajutat, pe mulți oameni, să ajungă în Rai – sau în Împărăția lui Dumnezeu. Dacă vorbim, însă, despre „a omorî oameni”, este suficient să ne uităm la cifre pentru a restabili adevărul. Cei mai răi critici ai infamei Inchiziții Spaniole îi pun în spate 30.000 de victime – în 300 de ani. Comunismul materialist și ateu, acela care a luptat și luptă pentru „eradicarea religiilor”, are la activ peste 100.000.000 (o sută de milioane) de victime, în 100 de ani. Și multe alte sute de milioane de destine deturnate, frânte, zdrobite. Iar experimentul continuă, sub o formă sau alta, în Coreea de Nord, în Venezuela și da, în minunata noastră lume occidentală a dictaturii relativismului și a totalitarismului corectitudinii politice emergent și tot mai puțin soft. În ciuda tuturor evidențelor, activiștii și propagandiștii ne invită, în continuare, zi de zi, să ne imaginăm că nu (mai) există nici o religie.
