6.6 C
București
vineri, 1 martie 2024
AcasăOp & EdDe la banalul efemer, la pragmatismul reflexiv al lui Andrei Marga

De la banalul efemer, la pragmatismul reflexiv al lui Andrei Marga

Pentru unii dintre noi, nu există o întrebare mai agasantă decât: “Ce ai făcut de Sărbători? Gătind ciorba de storceag, din nisetrul găsit întâmplător pe un galantar, am disecat cu cei dragi efemeritatea clipei și am răspuns obositoarelor mesaje cu magia Anului Nou. N-am destăinuit nimănui că l-am buchisit pe singurul român, care a încercat după revoluție să creeze un curent filosofic: pragmatismul reflexiv. Universul enciclopedic al lui Andrei Marga nu e taman potrivit cu prezența musafirilor. Spre cinstea lor, aceștia m-au lăsat în „plata lui Domnului,” vorba bunicii. Mi-au înțeles vibrațiile, căutările și “contemplările regularității ascunse a lumii.” Singurul discipol român al lui Jürgen Habermas nu e ușor de pritocit, dar lesne de urmărit în spațialitatea dinamică a sensului.

În prezența cărților lui Andrei Marga, banalul devine trivial, iar adevărul îmbracă hainele concretului. Cine să mai caute azi înțelesurile lumii? Avalanșa de fake-news-uri, ideologizarea raționamentelor, frica de idei – deodată cu imbecilizarea forțată a maselor – fac inutile frământările gândurilor. La ce bun filosofii, dacă noi nu  vrem să înțelegem pe ce lume trăim? Sunt unii posedați de certitudini, fără dubii că ascuțitoarea poate influența fluența scrisului, deci a punerii pe curat a gândurilor întremătoare.

citește și: Economia României o depășește pe cea a Ungariei

Înainte de a lectura „Școala de la Frankfurt în fața istoriei,” eram persecutat de gândul că progresismul a fost creat în laboratorul acestei instituții. Nici gând. Deplina interogație și reflexivitate a unei instituții novatoare, dintr-un carusel științific al ideilor contrare, nu pot fundamenta o cultură a nimicului, cum este azi ideologia sacrosantă a new-wave-ului globalist. Toate școlile importante de filosofie, economie, științe sociale, politologie încă îi mai studiază, aprofundează și încearcă să găsească noi sensuri ale gândirii lui  Horkheimer, Adorno, Marcuse, Benjamin, Fromm, Habermas. Unii dintre ei au făcut parte din curente de stânga, alții au cochetat cu ideea de neoliberalism, de care s-au despărțit după scurtă perioadă de timp, semn că linia științifică n-a fost influențată de vreo ideologie anume. De exemplu, Horkheimer și Adorno vedeau diferit relația dintre teorie și critică, Horkheimer și Adorno aveau divergențe privind legătura cu actorii sociali, Adorno se certa cu Benjamin, în interpretarea artei și înțelegeau diferit radicalismul ca motor social.

George Soros s-a lipit ca timbrul pe scrisoare

Faptul că George Soros a folosit principiul popperian al flexibilității și reflexivității economice nu-l face un discipol al Școlii de la Frankfurt, instituție mult prea aplicată praxisului teoriei. De fapt, nicio școală de economie nu i-a validat magnatului american – cu societate deschisă spre lume – teoria că  “din distorsiunile pieței apar acțiuni nepotrivite dătătoare de sens.” Într-o lucrare exegetică profund armonizată concretului, „Filosofia lui Habermas,” lucrare a fericitului posesor al unei burse DAAD, Andrei Marga, cititorul este ghidat între cotitura lingvistică a teoriei critice și reflecția oglindirii sensului, în cadrul experienței realității. Nu există niciun interpret mai clar al “pragmatismului transcedental” al filosofului german decât profesorul de la Cluj-Napoca. „Reflecția filozofică este o condiţie de validare a argumentării.”

Lectura de Sărbători

Ajuns la venerabila vârstă de 94 de ani, Jurgen Habermas a publicat o lucrare monumentală, în 1.752 de pagini, despre viziunea sa asupra istoriei filosofiei. Propria teorie despre democrația deliberativă a făcut deja istorie. Când a cerut recent începerea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, ultimul mare gânditor al lumii a fost făcut putinist. N-are nicio legătură cu emulii lui Karl Schwab de la Davos. M-am lămurit citindu-i și interpretându-i ideile.

Politicienii pot scăpa de corvoada guvernării. Există soluția

Nu în ultimă lectură, am parcurs “Guvernanță și guvernare – un viraj al democrației,” carte apărută în urmă cu zece ani la editura Compania. Lucrarea ar trebui reeditată și oferită politrucilor, care cred că ideea de guvernanță corporatistă e inaplicabila lege cu același nume din România, o formă fără fond. Dacă n-ar fi posedați de duhurile școlii vieții, aceștia ar putea învăța cum să se elibereze de poverile responsabilităților și să deschidă larg porțile guvernanței responsabile.

“Democrația se confruntă cu un test existențial în acest an – 2024 – deoarece în țările în care se află jumătate din populația lumii, se vor desfășura alegeri. În întreaga lume, nivelul de democrație, așa cum era perceput de cetățeanul global, în anul 2022, a scăzut la nivelul din 1986. Există pentru prima oară mai multe autocrații în lume decât democrații,” conchide raportul Varieties of Democracy (V-Dem) al Univerității din Göteborg, Suedia, publicat ca semnal de alarmă de progresiștii de la Politico.

Marga, de la teorie, la practică

Filosoful clujean este singurul teoretician cu practică democratică. A avut șansa ocupării unor poziții publice. Pentru el, salvarea democrației se poate exercita prin interogare, așa cum l-a povățuit mentorul Habermas. Are nevoie democrația românească de semnificații sau de semnificanți? Asta ca să vorbim în paradigma școlii vechi de jurnalistică. Pe terenul cunoașterii epistemiologice, democrația are concepte și rațiuni concrete. În viziunea profesorului Marga, științele experimentale nu pot da răspunsuri pentru științele sociale, aspectele privind identitatea fiind legate de anumite concepte ale vieții, iar măsura evaluării stării de tensiune a democrației poate fi validată de criterii universale, dar particularizată pe istorii concrete. Și era să uit: „o democrație fără morală se mimează pe sine și nu e decât un autoritarism mascat,” conchide filosoful clujean.

Deci, frica pentru pierderea democrației trebuie asistată cu aprofundarea teoriei critice a Școlii de la Frankfurt.

A ajuns biata democrație o lozincă în gurile celor care nu citesc nimic, dar judecă.

Lecturând miraculoasa operă a filosofului clujean, întâistătător al învățământului românesc modern, am înțeles – mai mult ca niciodată – că fără cercetare și o minuțiozitate germană în aprofundarea paradigmei sociale, vindecările nu pot fi decât individuale.  

VOCILE LUMII

Andrei Marga

“Buna credință a intrat în criză, iar calculul continuu pentru a stoarce avantaje la situația dată trece drept înțelepciune.  În cultură, competențele devin ținta exclusivă, iar știința este confundată cu ceea ce se publică. Nu mai contează gândirea, ci inteligența (la noi, istețimea) descurcării în situație. Nu mai au importanță convingerile, ci aranjamentele cu cei cu care intri în contact. Se trăiește continuu în prezent, viitorul având o dimensiune vagă,” scrie profesorul Andrei Marga, în cartea “Guvernanță și guvernare – un viraj al democrației,” apărută la editura Compania, azi epuizată.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Teodosie, cu barbă, dar totuși ciuntit ca mitropolit

Ilustrație: Marian Avramescu Înalt prea ridicatul cu macaraua arhiepiscop al Tomisului, Teodosie, a ieșit de la ședința Sfântului Sinod al bărboșilor, încă prezentând păr...

“Băi, Nicu D. Frânaru, du-te acasă!”

În mandatul său de aproape patru ani, Nicușor Dan a reușit cel mai dramatic salt înapoi al Capitalei din întreaga istorie. Vechea administrație a...

Piedone împarte apa caldă a lui Nicușor: Apă caldă la borcan!

Cristian Popescu Piedone, candidatul la funcția de primar al Capitalei, a lansat o campanie neobișnuită împotriva actualului primar, Nicușor Dan, distribuind personal apa...
Ultima oră
Pe aceeași temă