Câștigarea păcii în Ucraina

Dacă Ucraina dorește să adere la UE, va trebui, ca parte a criteriilor de aderare, să implementeze aproximativ o sută de mii de pagini din regulamentul blocului comunitar. Implementarea acestor reguli ar putea implica consecințe sociale, economice și politice pe termen lung – atât pentru Ucraina, cât și pentru statele membre actuale ale UE. În funcție de modul în care aceste consecințe sunt gestionate, implementarea acestor reguli ar putea întări democrația și oferi beneficii economice considerabile pentru ambele părți, sau ar putea submina șansele de stabilitate economică în Ucraina.

Dacă UE nu abordează la timp consecințele pe termen lung, procesul de transfer de reguli ar putea diminua șansele de susținere continuă a aderării la UE și ar oferi teren favorabil strategiilor ruse de a manipula evoluțiile politice din Kiev, subminând astfel orice câștiguri pe frontul militar al Ucrainei și, odată cu ele, șansele unei păci durabile în Europa.
În istoria extinderilor UE, ultimul val se remarcă prin legătura strânsă dintre succesul integrării și considerațiile pe termen lung privind securitatea UE. Dacă integrarea Ucrainei ar duce la instabilitate economică sau la slăbirea democrației, ar reprezenta un regres semnificativ pentru Europa și o amenințare directă la adresa securității sale. La fel de important, eșecul de a aborda în timp util posibilele consecințe economice negative ale integrării Ucrainei ar putea întârzia sau bloca complet aderarea acesteia, slăbind astfel securitatea UE și diminuând influența sa globală.

Noua Comisie Europeană trebuie să revizuiască strategia de extindere, folosind lecțiile din abordarea „Big Bang” anterioară. Aceasta a dus la răspândirea euroscepticismului iliberal și la apariția unor regimuri conduse de figuri precum Orban și Kaczynski.

În funcție de modul în care se implementează regulile economice ale UE, extinderea poate duce la modernizarea industrială sau la dezindustrializare. Poate îmbunătăți poziția competitivă a firmelor sau unităților teritoriale ucrainene pe piața unică sau poate duce la marginalizarea acestora. Conformitatea cu regulile ar putea ajuta la apariția unei clase mijlocii solide sau ar putea duce la creșterea numărului de muncitori exploatați. Integrarea ar putea crește capacitatea internă și spațiul pentru actorii ucraineni de a ghida direcția schimbării economice sau ar putea spori dependența acestora de deciziile strategice ale actorilor internaționali, atât publici cât și privați.

Cea mai importantă lecție din valul anterior de extindere în Europa de Est este că modul în care este guvernată implementarea capitolelor economice în timpul procesului de aderare modelează potențialul forțelor naționaliste și iliberale să apară la cinci până la opt ani după aderare. Acesta a fost un punct subliniat în repetate rânduri în cadrul unei întâlniri de experți și legislatori la Forumul de la Budapesta din 2024. În timpul procesului de aderare, apropierea de Europa este narațiunea care atrage cel mai mult electoratul. Totuși, dacă este gestionată greșit, în ziua de după aderarea de succes, niciun partid nu poate câștiga alegerile fără a promite că va recâștiga puterea de la Bruxelles. Remedierea tratamentului perceput ca fiind nedrept din partea UE devine un instrument puternic pentru antreprenorii politici, care justifică atacurile asupra drepturilor civile în numele suveranității naționale.

Comisia din anii 1990 și începutul anilor 2000 a experimentat gestionarea unora dintre consecințele pe termen lung ale integrării. A mandatat țările candidate să integreze planificarea în procesul de implementare a regulilor UE, anticipând unele dintre principalele consecințe negative ale conformității. A ajutat la mobilizarea resurselor pentru a gestiona unele dintre principalele provocări potențiale. Ocazional, a protejat chiar și industriile emergente pentru perioade limitate și a sprijinit programe de restructurare. De asemenea, a mobilizat o rețea transnațională implicând mai multe unități ale Comisiei, instituții financiare internaționale, bănci de dezvoltare și ministere atât din statele membre, cât și din statele candidate. Deși aceste măsuri au ajutat la menținerea pe linia de plutire a economiilor celor zece noi state membre, efectele lor pe termen lung au fost limitate deoarece au fost motivate de un singur obiectiv: diminuarea potențialelor costuri ale extinderii pentru celelalte state membre.

Este nevoie de mult mai mult în Ucraina pentru a crea o coaliție largă de sprijin pentru instituțiile democratice care au capacitatea de a oferi rezultate semnificative pentru oamenii obișnuiți. Provocările sunt considerabile, la fel și premiul care poate fi câștigat. În cazul Ucrainei, provocările reconstrucției postbelice se combină cu nevoia de avansare industrială într-o țară care se confruntă cu o dezindustrializare susținută și o acumulare tot mai mare de datorii. Premiul valoros este ca UE și Ucraina să câștige împreună pacea.

O abordare ar putea fi cuplarea strânsă a reconstrucției postbelice cu transferul de reguli. În acest fel, detectarea potențialelor impacturi negative se poate face simultan cu explorarea oportunităților pentru proiecte ambițioase de reînnoire economică industrială și regională. Gestionarea eficientă a consecințelor pe termen lung ale transferului de reguli ar putea permite statului ucrainean să își achite datoriile către finanțatorii externi și poporul ucrainean, în timp ce promovează dezvoltarea economică. Împărțirea guvernanței acestor procese între UE și Ucraina ar putea contribui la construirea capacităților de dezvoltare ale statului ucrainean, precum și la îmbunătățirea responsabilității părților implicate din administrația UE.

Mecanismul pentru Ucraina, mecanismul de sprijin al UE de 50 miliarde de euro lansat în martie 2024, ar putea reprezenta un pas în direcția corectă. Acesta va trebui să se concentreze pe creșterea capacităților diverselor entități statale și non-statale din Ucraina pentru a se alinia cu regulile UE, maximizând în același timp beneficiile dezvoltării. În cele din urmă, Ucraina ar trebui să fie inclusă în politicile industriale emergente la nivelul UE într-un mod care să crească beneficiile reciproce atât pentru Ucraina, cât și pentru actualele state membre ale UE. Acest lucru ar îmbunătăți semnificativ șansele sale de a obține fără probleme voturile necesare pentru a deveni membru al Uniunii Europene atunci când va veni momentul.