1 C
București
vineri, 8 noiembrie 2024
AcasăOp & EdDe ce trebuie să apărăm Ucraina?

De ce trebuie să apărăm Ucraina?

A fost ridicat nivelul de alertă al armatei române, după ședința CSAT. Ministerul Apărării caută voluntari, fără succes. De ce trebuie să apărăm Ucraina? Reprezintă întrebarea care macină pe mulți.

Cei mai liniștiți în ecuația asta sunt aceia care din lozinci și-au făcut opinii ferme. “Suntem membrii NATO și trebuie să ne conformăm.”

Diferendele istorice dintre Ucraina și România au fost privite mai mereu cu îngăduință de administrațiile succesive de la București.

Ucraina, la fel ca și Kazahstanul, nu apar – ca state – pe harta lumii, după Tratatul de la Versailles din 1919. Acestea au fost înființate de către regimul bolșevic al lui V.I. Lenin, în anul 1922, ca parte din Uniunea Sovietică.

Prin rușinosul Tratat Ribentropp-Molotov, din iunie 1940 (niciodată recunoscut de diplomația lumii), URSS a luat cu japca Basarabia, Nordul Bucovinei și o parte din Maramureș. După cel de-al doilea război mondial, Stalin i-a făcut cadou “republicii prietene” partea de nord a Bucovinei, Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia.

De ce trebuie să apărăm Ucraina?

Guvernul român, condus de generalul Ciucă, a semnat recent un acord de cooperare militară cu Ucraina. Ieri, CSAT-ul s-a întrunit pentru a discuta despre strategiile de apărare ale țării. Vorbind despte situația de insecuritate din zona Mării Negre și de  pe Flancul Estic al NATO. Ce ne-a liniștit e că nu trimitem soldați pe frontul ucrainean.

Românilor din nordul Bucovinei li se refuză drepturile la educație și de a-și folosi limba maternă în justiție și administrație. Guvernele de la București au închis ochii, chiar și atunci când românii erau luați cu arcanul de pe străzi, pentru a fi înrolați în trupele militare și trimiși să lupte în Crimeea.

În ciuda evidențelor, România și-a asumat la summit-ul NATO din Țara Galilor, desfășurat în anul 2014, rolul de coordonare a programului de apărare cibernetică a Ucrainei.

citește și: Primul caz de cancer de col uterin tratat cu Inteligența Artificială

La recomandarea NATO, administrația Constantinescu a semnat Tratatul de bună vecinătate cu Ucraina, încă din 1997, fără a revendica teritoriile furate, doar cerând un statut special pentru românii din statul vecin. În urma negocierilor, am obținut o bună parte din platoul marin al Mării Negre și câteva insule.

Potrivit tratatului, românii din Ucraina au aceleași drepturi cu maghiarii din România. Pe teren lucrurile au stat total diferit.  

Ucraina nu a respectat tratatul de bună vecinătate

Problema este că, exceptând platoul continental, tratatul nu s-a aplicat. Deci asta se poate reproșa guvernanților noștri: faptul că nu se ocupă de aplicarea tratatului.

Semnăm un acord de colaborare militar, aducem trupe NATO, suntem speriați – la fel ca occidentalii – de iminenta invadare a Ucrainei. Și dacă Ucraina nu e decât o petardă a lui Putin? În speranța câștigării de timp pentru a încheia o înțelegere cu Xi Jinping, în stare să arunce în aer toată construcția vest-europeană?

În timp ce președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, face circ cu tot felul de formate internaționale, Vladimir Putin mută piesele ca la șah.

În corul NATO e prea mare gălăgie ca cineva să mai priceapă înțelesurile ascunse.

Dar revenind la chestiune, ce interes au românii să apere Ucraina? Acel stat cu care ne-am războit prima oară ecologist pe canalul Bîstroe, iar apoi la Haga pentru a prelua Insula Șerpilor?

De ce trebuie să apărăm Ucraina?
desen de Ștefan Popa Popa’S

Profund defazat, ministrul apărării, Vasile Dîncu, zicea ieri că “trebuie sa revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei.” Adică la rușinosul tratat semnat de Iliescu cu URSS-ul muribund?

De ce trebuie să desenăm fronturi de luptă pentru Ucraina, când statul vecin și suveran nici măcar nu ne-a trecut printr statele favorite în strategia de securitate națională?

Dacă ar fi avut o privire difuză și nu confuză, CSAT-ul de ieri ar fi trebuit să înceapă discuțiile despre rolul României în prea fierbintea Mare Neagră. Acolo, unde Rusia face jocurile. Orice om cu ceva informații știe că nu va urma un război NATO-Rusia și nici SUA-Rusia. Doar ajutoare date simbolic armatei ucrainiene, conduse de nătângul actoraș Zelenski, cel ce se vede deja în NATO.

Deruta din NATO poate fi folositoare României

Acum era momentul să profităm de deruta din Alianța Nord Atlantică. Nu să amenințăm, precum guvernul croat, că retragem trupele din exercițiile militare, dar să ne scoatem beneficii din criză și să preluăm Inițiativa celor Trei Mări.

citește și: NATO scoate România și Bulgaria din ciorba rusească

În vremurile tulburi ale sfârșitului primului război mondial, șase guverne s-au succedat la putere în doar doi ani, în funcție de interesele de securitate ale micului Regat. Întâlnirile dintre Ion Brătianu și Petre Carp rămân legendare. Cel aflat la putere îi recomanda celuilalt, aflat în opoziție, să intensifice criticile, numai ca voia națională a românilor să fie auzită.

Astăzi, deciziile sunt defensive, chiar defetiste. Klaus Iohannis a convocat CSAT-ul după zece zile de la cererea lui Serghei Lavrov de retragere a trupelor NATO din România și Bulgaria. Francezii trimit militari, nu de dragul securității noastre naționale, ci pentru a lua pas cu pas locul celor americane.

Macron visează la o soluție gaullistă în relația cu Moscova. De supărare pentru lovitura dată de SUA în zona indo-pacifică, prin înființarea Aucus, o alianță militară nouă, care exclude Franța, administrația de la Paris vrea să mute navele cu propulsie nucleară într-un loc strategic. Acestea vor fi aduse în Marea Neagră (cu voia sau fără voia noastră), în numele și stindardul NATO, pentru descurajarea gândurilor de agresiune ale Rusiei, înscăunate deja în Crimeea. Zarurile așteaptă să fie ridicate.
Vocile lumii
Adrian Severin
Fost ministru de externe
De ce trebuie să apărăm Ucraina?
Adrian Severin
 “Moscova nu a afirmat nici o clipă că intenționează să meargă la război cu Ucraina. Aceasta este doar teza Americii. Dacă nu se confirmă prin invadarea Ucrainei, cel care își pierde credibilitatea, ca fiind și rău informat și iresponsabil instigator la război, este Washingtonul. Acum doar Rusia îl poate salva, atacând. Nu are nici un interes să o facă,” a declarat Adrian Severin la Radio Gold FM.

Citiți România Liberă și pe Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă