Un nou mod de locuire: cum îţi construieşti o casă modernă

Privindu-le din faţă nu poate să nu te surprindă vederea panoramică marcată de deschideri foarte mari. Uneori  se remarcă şi lipsa îngrădirilor (gardului) şi porţilor, ceea ce oferă o senzaţie de libertate. Casele sunt lungi, dar  bine proporţionate, numai în linii drepte, avangardiste, cu etaj şi terase, deschideri vitrate foarte largi ce oferă un iluminat natural generos.

Deschiderile vitrate largi sunt folosite atât pentru aportul substanţial de lumină naturală, cât şi legat de creşterea eficienţei energetice. Sunt arhitecţi şi designeri care susţin că nu este departe momentul în care vor apărea case complet transparente. Este de remarcat faptul că şi în proiectele de casă distinse cu premii cu ocazia concursurilor de arhitectură sau prezentate la diverse expoziţii cel mai des se regăsesc elemente care au legătură directă cu tipologia amintită.

Deschiderile vitrate foarte largi, care oferă un iluminat natural generos, se întâlnesc  nu numai la parter, spre “zona verde”, ci şi la etaj.

Casa Waterbound

O variantă care, de asemenea, prinde contur este cea a caselor de tip mediteranean modern care au acoperişul puţin înclinat şi realizat cu olane, acestea contribuind şi ele la ambianţa generală, totdeauna de tip estival. De altfel, locaţia este ca de obicei esenţială.  Este vorba de terenuri mari, îndeosebi în zone exotice, de preferat cu vedere spre  un lac sau mare/ocean, chiar un teren gol întins. Oricum, grădina cu  piscina din faţă reprezintă elementul principal al arhitecturii, ce dictează orientarea şi conformarea tuturor celorlalte spaţii.

Deseori se creează o succesiune de grădini scufundate, supante, platforme şi terase conectate prin spaţii inedite, mereu surprinzătoare, iar alternanţa suprafeţelor solide cu cele transparente dă naştere unor efecte interesante de umbră şi lumină.  

Caracteristica deschiderilor largi se aplică şi în cazul apartamentelor prin înlocuirea unui întreg perete exterior al unei funcţiuni – poate fi living, birou, dormitor sau chiar baie, cu o suprafaţă vitrată. Este de remarcat faptul că această tendinţă coexistă perfect cu cele privind natura şi tradiţiile care îşi găsesc o largă aplicabilitate la casele actuale.

 Interioarele

Interiorul este de tip lounge, la fel cum este de obicei şi continuarea sa spre exterior. Deci spaţiu generos tip open space cu bucătăria integrată, living de relaxare şi socializare în care sofalele sunt nelipsite. Cromatica, textura finisajelor şi decoraţiunile oferă mai degrabă un spaţiu cald, cu finisaje din lemn masiv şi piele, alteori neutru prin culori de pământ, dar niciodată rece.  Mobilierul păstrează aceleaşi linii lungi şi drepte ale arhitecturii de exterior. Mobilierul de living este în cea mai mare parte multifuncţional, de tip in-out, putând fi lesne mutat afară atunci când vremea o permite şi, în plus, să reziste bine şi în condiţii de umezeală şi ploaie. Stilul este modern, contemporan, dar se poate întâlni şi cel eclectic, mix de stiluri, în care pot apărea şi accente clasice. Operele de artă sunt nelipsite, de obicei spectaculoase, pregnante şi de dimensiuni mari. Dotările tehnice sunt la nivel maxim, avem de-a face cu case inteligente şi prietenoase cu mediul, întrucât folosesc din plin tehnologiile de energii regenerabile, cum sunt panourile solare sau cele fotoelectrice.

Arhitectura românească

Este de remarcat că la ultima ediţie a Bienalei de Arhitectură (2018) majoritatea proiectelor nominalizate atât la secţiunea Arhitectură rezidenţială, cât şi la alte secţiuni au prezentat caracteristici ce se pot atribui tendinţelor menţionate.

 Casa AK (proiect arh. Claudiu Toma):  “Spaţiul parterului, deschis complet, este gândit aproape complet liber, necompartimentat sau delimitat”

Casa Timişoara (proiect: arh. Constantin Şelaru): “Umbrele copacilor animă interiorul casei, fiecare încăpere dispune de bucata sa de vegetație”

O casă la ţară (proiect: arh. Sultana Creangă): “Deschiderile mari ale ferestrelor vitrine absorb imaginile și generează iluzii optice, astfel încât spaţiile orientate către apă par a pluti, iar cele din partea opusă par a fi invadate de vegetație”

Casa Ştefăneşti-Argeş (proiect: arh. Cătălin-Paul Cozma şi arh. Mihaela-Eliza Buzilă): “Deschiderile mari vitrate sunt orientate spre sud şi asigură o privelişte panoramică asupra oraşului”

Casa Timiş (proiect: arh. Irina Filofi şi arh. Cătălin Trandafir): “Casa se încadrează perfect în mediul înconjurător, părând să se «nască» din deal, volumetria este simplă, cu suprafeţe transparente, pereţii exteriori la zona de zi, precum şi la baie sunt complet deschişi”