Între produsele tradiţionale româneşti care au cel mai mare succes se numără ţesăturile de orice fel, în special covoarele. Vasele, obiectele decorative sau accesoriile pentru masă din ceramică sunt de asemenea preferate obiectelor industrializate. În ceea ce priveşte materialele, primează lemnul, ceramica, metalul, piatra, blănurile.
Stilul tradiţional românesc
În arhitectură stilul neoromânesc reuneşte un mix de caracteristici ce are la bază stilul brâncovenesc, dar în el se regăsesc şi elemente folclorice. Astfel de motive folclorice realizate din materiale ceramice se pot observa, de exemplu, în cazul Casei Doina (Bufetul de la Şosea), una dintre primele clădiri realizate (la sfârşitul secolului al XIX-lea) în stilul neoromânesc de către chiar întemeietorul acestui stil, arh. Ion Mincu. Nu departe de Casa Doina se găseşte şcoala Mavrogheini, realizate în aceeaşi perioadă în stil neoromânesc şi unde se regăsesc aceleaşi decoraţii cu motive folclorice din materiale ceramice.
Decoraţiuni la Bufetul de la Şosea (Casa Doina)
Stilul tradiţional românesc ce adaugă elemente contemporane şi, nu în ultimul rând, rustice şi retro – este o sursă nesecată de inspiraţie atât pentru construcţia casei, cât şi pentru amenajări de interior sau exterior, putând fi lesne abordat într-o interpretare modernă.
Şcoala Mavrogheni de pe Kiseleff
Elemente tradiţionale în finisajele şi decorul interior
Finisajele sunt intense şi expresive – câteva accente tradiţionale româneşti într-un interior contribuie la crearea unei atmosfere confortabile şi spirituale. Un astfel de interior va fi bogat în materiale naturale, obiecte de artă sau anticariat, precum şi obiecte de artizanat.
Astfel de obiecte, între care covoarele olteneşti, icoanele pictate inclusiv cele pe sticlă, cergile, ouăle pictate şi accesoriile sau decoraţiunile din lemn sculptat sunt foarte bine cotate astăzi şi bine comercializate la târgurile de specialitate, iar magazinele de la Muzeul Satului atrag foarte mulţi turişti. Au apărut şi magazine online de succes cu astfel de produse preluate de la artizani autentici.
Designeri cum sunt, de exemplu, Irina Neacşu, Natalia Berezovskaia sau cei de la Dizainăr, se inspiră deseori din tradiţiile populare în realizările lor.
Colecţia Marama
FabricaDeProfile, brandul românesc de producţie profile arhitecturale pentru interior şi exterior, a lansat anul acesta colecţia MARAMA de profile decorative de inspiraţie tradiţională românească, dedicată centenarului Marii Uniri. Pornind de la frumusețea scoarțelor românești, creaţia designerului Natalia Berezovskaia, de la studioul Creativ Interior, aduce în contemporan simboluri arhaice, precum crucea, colul morii sau trifoiul cu patru foi, reinterpretate cu ajutorul tehnologiei moderne. Cele opt modele decorative pot fi integrate într-un mod cât se poate de original în amenajări interioare pe perete, pe tavan sau piese de mobilier. Elementele standard pot fi alăturate, în diverse moduri, ca într-un puzzle, personalizarea putând fi realizată nu numai de către designer în funcție de gustul fiecărui client, dar chiar şi de către proprietar.
Case tradiţionale
Casă pictată în satul Ciocăneşti
Pe de altă parte mai există şi case tradiţionale în care se regăsesc multe dintre „ingredientele“ rustice româneşti cunoscute, precum frumoase sobe de pământ, podele şi bârne de lemn, preşuri lucrate manual, paturi tradiţionale de lemn, „tapiţerii“ pentru pereţi lucrate de mână. O parte dintre aceste accente tradiţionale pot fi păstrate în decorul final, iar altele pot fi înlocuite cu obiecte de decor actuale, realizate de designeri sau chiar din magazine moderne.
Casă în Deltă
La Bienala de Arhitectură din acest an, la secţiunea design interior a fost nominalizată restaurarea casei tradiţionale din satul Bedeciu realizată de Adriana Beca (Zenbox), (foto deschidere). Restaurarea casei a avut ca temă principală aducerea gospodăriei la starea iniţială, prin înlăturarea adiţiilor realizate de-a lungul timpului, dar şi o abordare contemporană a spaţiului interior.
Dorinţa beneficiarului a fost restaurarea integrală a locuinţei atât la nivel estetic, cât mai ales la nivel structural inițial.
Pereţii au fost finisaţi atât la exterior, cât şi la interior, cu lut amestecat cu paie şi tencuiți cu var amestecat cu paie. Ferestrele, uşile, scările, lavița pentru citit, soba şi podelele au fost realizate integral din elemente recondiţionate existente în faza iniţială sau procurate local.
Interiorul îmbină elemente specifice caselor tradiţionale într-un spaţiu funcţional cu un iz contemporan.
Stilul tradiţional românesc va fi mereu un stil inedit şi reprezentativ, iar reinterpretarea acestuia poate lesne conduce către decorurile contemporane, fiind şi o cale importantă de a transmite tradiţia următoarelor generaţii.
Covoarele maramureşene, la mare căutare în Franţa
Covoarele şi accesoriile textile expuse de compania Woolfollies, al cărei promotor şi designer este Andreea Coman, stârnesc un real interes în Franţa, unde îşi are sediul firma. Succesul se datorează faptului că sunt folosite exact ingredientele la mare modă atât în lifestyle, cât şi în domeniul home&deco: materiale şi culori naturale, tehnici artizanale, design tradiţional cuplat cu elemente moderne.
Aranjament contemporan cu elemente tradiţionale româneşti
Covoarele din lână sunt ţesute de meşteri maramureşeni cu modele şi motive din această regiune a ţării. Designerul inserează elemente din piele – care dau o strălucire specială – şi de asemenea adaugă elemente grafice geometrice, dintre care unele de inspiraţie brâncuşiană au putere de simbol.
