Fostul sef al SRI, Virgil Magureanu, si-a lansat, miercuri, volumul "De la regimul comunist la regimul Iliescu", in care scrie despre implicarea Rusiei in Revolutia din 1989 si despre faptul ca Ion Iliescu "nu a avut suficient curaj".
Magureanu sustine ca Ceausescu a fost informat de catre Gorbaciov, in ziua de 5 decembrie 1989, ca "Romania va fi teatrul unor schimbari".
"Atunci a inteles Ceausescu si atunci a folosit pentru prima oara cuvantul tradare, " scrie Magureanu.
Fostul sef al SRI spune ca schimbarea lui Ceausescu a fost o operatiune minutios si indelung pregatita de Gorbaciov, Kremlin si KGB, dar si de americani, israelieni si francezi. Magureanu afirma ca creierul schimbarii a fost Silviu Burcan, care primea instructiuni de la KGB si, personal, de la Gorbaciov. Fostul sef al SRI catalogand-o drept "lovitura de stat militara, reusita partial".
El afirma ca Securitatea, condusa de Iulian Vlad, l-a dus de nas pe Ceausescu in acea perioada, dovada faptul ca rapoartele serviciului nu vorbeau decat despre banalitati, "note generale, ceva de genul ca imperialismul se misca, serviciile israeliene care fac… nu transparea din niciuna dintre note ca regimul este condamnat".
Autorul spulbera legenda conform careia unii lideri post-decembristi s-ar fi cunoscut la Revolutie. Magureanu recunoaste ca pe fostul presedinte al Romaniei, actual presedinte de onoare al PSD, Ion Iliescu l-a cunoscut inca din 1973. Despre Iliescu, Magureanu afirma in carte ca era foarte bun prieten cu Valter Roman si, implicit, cu fiul acestuia, lucru care nu l-a impiedicat pe Petre Roman "sa inceapa sa il sape imediat dupa ce a fost desemnat premier".
Ion Iliescu a fost ales de Moscova pentru a conduce Romania, "se stia ca el va fi succesorul lui Ceausescu inca din 1987, cand Gorbaciov a vizitat Romania", iar Revolutia din 1989 a fost "o lovitura militara de stat reusita partial", afirma Virgil Magureanu.
Autorul scrie ca "sovieticii nu voiau neaparat sa faca tot circul pe care l-au facut in decembrie, violentele si implicarile vizibile. Ar fi preferat sa produca transferul puterii spre Iliescu prin mijloace politice, simple, daca se putea. Ceausescu, rezistand, s-a ajuns la crimele din decembrie".
Pe Iliescu, Magureanu il descrie astfel: "nu era o persoana dotata cu prea mult curaj, nu avea vocatia unui personaj eroic, nu l-am fi putut vedea vreodata indemnand tinerii la lupta, pe baricade, si nici conducand mitinguri impresionante impotriva regimului, cum a facut Lech Walesa… Dar in momentele din decembrie 1989 si in urmatoarele luni nu s-a ridicat un altul care sa fie mai convingator". “Niciodata nu a avut suficient curaj", concluzioneaza Magureanu.
Magureanu e categoric cand afirma ca rolul lui Iliescu a fost relativ minor in derularea schimbarii: "Iliescu si grupul sau nu aveau la indemana niciun instrument al fortei care sa le permita sa opereze decisiv pentru adjudecarea puterii. Nici nu au avut nevoie de asa ceva. Din aceasta cauza, pentru a ocoli faptul ca puterea a glisat, pur si simplu, catre acest grup, a fost folosit cu insistenta de catre ei termenul echivoc si neclar de "revolutie" ", spune fostul sef al SRI.
"In decembrie 1989 nu s-a intamplat nimic eroic", adauga el. "Puterea a fost oferita, ca o ofranda, catre grupul care nu prea a avut niciun merit in smulgerea ei din mainile autoritatilor comuniste".
