Peste 160 de condamnaţi ispăşesc cea mai aspră pedeapsă, închisoarea pe viaţă, pentru că au ucis cu sânge rece copii, bătrâni, membri ai familiei sau persoane care le-au stat în cale, unele fapte ale „vieţaşilor“, cum sunt cunoscuţi în detenţie, putând fi asemănate cu ale lui „Jack Spintecătorul“.
În închisorile din România au fost încarceraţi, până în 7 august, 161 de condamnaţi pe viaţă, 150 dintre ei având sentinţe definitive, spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Patru sunt femei.
Cel mai tânăr „vieţaş“ are 23 de ani, iar cel mai în vârstă are 50, majoritatea condamnaţilor aflându-se la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu – 31, scrie Mediafax.
„Condamnaţii pe viaţă sunt încarceraţi în Secţia de Maximă Siguranţă alături de alţi deţinuţi. Nu am avut probleme cu ei şi nu au rapoarte de incident. Nu au restricţii la activităţile educative, ci pot participa la acestea, doar că în grupuri mai mici. Primul dintre condamnaţii pe viaţă care execută pedeapsa în Penitenciarul Iaşi va intra în Comisia de liberări condiţionate în anul 2018“, spune comisarul-şef Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.
Din 1990 până în 2013, în penitenciarele din România au fost încarcerate 192 de persoane condamnate la închisoare pe viaţă, iar 13 dintre acestea au decedat în timp ce îşi ispăşeau pedeapsa.
Ultimul „vieţaş“ condamnat
Cea mai recentă condamnare la închisoare pe viaţă a fost dată de Curtea de Apel Timişoara, la 10 iulie. Iancu Măran a primit cea mai aspră pedeapsă pentru omor deosebit de grav, prin cruzimi. În octombrie 2012, Iancu Măran a răpit două surori, în vârstă de 14 şi 17 ani, din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin. Ulterior, fata de 14 ani a fost găsită moartă, iar cea mare – grav rănită.
Instanţa de apel a apreciat că în cazul unei asemenea persoane, care cu discernământ comite o faptă abominabilă, şansele de a se obţine reintegrarea socială şi reeducarea sunt practic nule. Totuşi, criminalul a declarat recurs, iar primul termen al procesului va fi pe 2 septembrie, la instanţa supremă.
Asasinul de la Perla
Printre cei care au fost condamnaţi anul acesta de judecători la pedeapsa maximă sunt şi Gheorghe Vlădan, Nicolae Vlad, Gilberto Şaban şi George Davidescu, sentinţele nefiind definitive.
Gheorghe Vlădan a fost condamnat pe 12 februarie, de Tribunalul Bucureşti, la închisoare pe viaţă pentru masacrul de la coaforul din complexul Perla, din 5 martie 2012, când şi-a ucis soţia, o colegă a acesteia şi a rănit alte şase persoane. Acesta a declarat apel, iar următorul termen al procesului va fi în 22 august, la Curtea de Apel Bucureşti.
Nicolae Vlad a fost condamnat pe 7 martie, de Curtea de Apel Bucureşti, la închisoare pe viaţă în dosarul în care este acuzat că le-a ucis pe japoneza Yurika Masuno şi alte două femei. Vlad mai are printre acuzaţii cinci tâlhării, şapte violuri şi violări de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice, loviri şi distrugere. Instanţa supremă va da sentinţa definitivă în acest dosar, care are termen de judecată în 9 septembrie.
Fratele Larei Şaban, Gilberto, şi prietenul acestuia George Davidescu au fost acuzaţi de uciderea femeii, al cărei cadavru a fost găsit în mai 2012, într-o zonă cu vegetaţie dintre localităţile Lumina şi Năvodari. Tribunalul Constanţa i-a condamnat, în 18 aprilie, la închisoare pe viaţă, dar decizia nu este definitivă. Un nou termen al apelului formulat de cei doi se va judeca pe 12 august, la Curtea de Apel Constanţa.
Konstantinos Passaris – „Fiara din Balcani“
Însă unul dintre cei mai brutali criminali, care a ţinut ani de zile prima pagină a ziarelor naţionale şi internaţionale, este Konstantinos Passaris, supranumit şi „Fiara din Balcani“. Grecul, condamnat în 2003 la închisoare pe viaţă pentru uciderea a doi angajaţi şi pentru furtul a peste jumătate de miliard de lei vechi de la casa de schimb valutar „Le Petit Bijou“ din Bucureşti, îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Gherla.
Passaris a fost căutat prin Interpol din iunie 2001, pentru crimă şi pentru implicare în alte infracţiuni cu violenţă comise în Grecia, fiind considerat un infractor deosebit de periculos. Grecul a fost arestat preventiv la sfârşitul lunii noiembrie 2001, pentru omor deosebit de grav, tâlhărie şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, fiind atunci prins în urma unei descinderi în forţă într-un apartament din Capitală închiriat de Passaris.
Situaţia lui Konstantinos Passaris va fi analizată de Comisia de liberări condiţionate în anul 2021.
„Jack Spintecătorul“ din Răducăneni
Ionel Augustin, supranumit şi „Jack Spintecătorul din Răducăneni“, judeţul Iaşi, a ucis, în septembrie 2009, un tânăr de 22 de ani şi o bătrână nevăzătoare în vârstă de 85 de ani. Prima victimă a fost un consătean, pe care l-a omorât cu mai multe lovituri de cuţit şi i-a tăiat organele genitale, după ce au băut împreună şi s-au luat la ceartă. Ulterior, Augustin a decapitat-o şi pe Maria Fishel, de la care a luat 100 de lei. Ieşeanul are şansa să iasă din închisoare peste 16 ani, la 47 de ani.
Un alt caz este cel al lui Viorel Chirilă, din Iaşi, cunoscut şi ca „asasinul de la Căpriţa“, care a fost condamnat pentru agresarea sexuală a şase băieţi, cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani, şi uciderea unuia dintre ei, fapte comise în patru localităţi din Moldova. Copilul ucis a fost ademenit de „asasinul de la Căpriţa“ în pădure, unde a fost violat, torturat şi abandonat. A doua zi, Chirilă l-a găsit pe copil în viaţă, i-a pus o curea de gât şi l-a legat de un copac.
Când pot fi puşi în libertate
Potrivit Codului Penal, „vieţaşii“ pot fi propuşi pentru liberare condiţionată după ce au executat 20 de ani din pedeapsă. În cazul în care deţinutul a împlinit 60 de ani în timpul executării pedepsei, detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de 25 de ani, urmând ca din aceasta să execute o parte.
