Am trecut Prutul, pentru cateva zile, ca sa aflam cum privesc vecinii nostri din Republica Moldova imediata apropiere a viitoarei granite estice a Uniunii Europene. Am stat de vorba cu personalitati culturale si politice, cu intreprinzatori, profesori, studenti, elevi, tarani, muncitori, pensionari, someri etc. Punctele de vedere sunt diferite, uneori opuse, fata de eveniment, dar in general se spera ca intrarea noastra in Uniunea Europeana le va aduce si lor multe avantaje. Basarabia este derutata, saraca, are probleme care, deocamdata, par insurmontabile. Unii moldoveni sustin ca patria lor este Romania, ca limba lor materna este romana, altii – ca sunt moldoveni, diferiti de romani, si ca vorbesc limba „moldoveneasca”. Primii se simt abandonati de tara-mama, ceilalti se simt amenintati de Guvernul roman care, chipurile, ar trata Republica Moldova ca pe o provincie romaneasca, nu ca pe o tara independenta.
Rusii, o straveche si spinoasa problema
Tot umbland pe acolo, era cat pe-aci sa trecem in Transnistria, din pricina lipsei indicatoarelor. Ne-au oprit vamesii, in apropiere de Dubasari. Nici pe presedintele Vladimir Voronin nu l-au lasat rusii sa-si revada satul natal, de peste Nistru…
Rusii sunt o straveche si spinoasa problema a Basarabiei, mai ales dupa 1812, cand au rapit-o Moldovei si au transformat-o in gubernie, incercand pe toate caile sa o deznationalizeze. Din pricina Transnistriei, de unde Federatia Rusa inca nu si-a retras trupele, in pofida promisiunii facute Consiliului Europei, a dependentei de resursele naturale rusesti, din alte multe motive, Voronin are mainile legate si nu poate iesi din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Daca te iei dupa unii moldoveni, chiar dupa unii din opozitie, in sinea sa Voronin, care este roman, ar avea simpatii secrete pentru Europa, chiar pentru Romania, dar nu si le poate recunoaste public: „Nu mai trebuie zgandarit, fiindca oricum nu mai are dreptul la o noua candidatura. Cu Iliescu nu s-a inteles deloc, fiindca acela a facut numai gafe, dar cu Basescu e altceva, a declarat chiar ca sunt prieteni”.
Dupa declararea independentei Republicii Moldova, rusii nu s-au grabit sa plece, desi pe la inceputul anilor '90 li se striga sa-si ia valizele si sa se care. Sunt inca multi la Chisinau, la Balti, pe langa Nistru. In librarii predomina cartile in ruseste, la chioscuri ziarele rusesti sunt mai multe decat cele in romaneste. Aproape peste tot, mai ales pe sediile institutiilor, inscriptiile sunt bilingve, in romana si in rusa.
Multi intelectuali si oameni politici moldoveni stiu perfect si ruseste. Cei mai multi rusi insa nu au invatat romaneste, ori ca nu au vrut, ori ca nu au putut. Am zice ca e treaba lor, dar sunt foarte multi angajati, indeosebi functionari, care nu stiu boaba romaneste si nu pot da nici o lamurire solicitantilor care nu stiu ruseste. Si cei mai multi moldoveni, mai ales cei de la tara, nu stiu ruseste. Asa, ca un fapt divers, am intalnit un paznic la o importanta institutie culturala din Chisinau care, la ora 10.00 dimineata, era deja beat manga si care nu mai putea vorbi nici ruseste, necum in limba de stat a Republicii Moldova.
Nostalgicii il bocesc pe Lenin
Unii moldoveni au avut avantaje in fosta URSS si acum se simt marginalizati. Acestia, in general in varsta, sunt nostalgici dupa epoca apusa. Iata ce spune Arcadie Suceveanu, vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova: „Republica Moldova are la conducere ceea ce are, Partidul Comunist, retrograd. Sunt un fel de dinozauri la conducere, care, in plina Europa si la inceputul secolului XXI, se mai aduna, ca deunazi, la 7 noiembrie, la statuia lui Lenin, si-l bocesc pe Lenin”.
Pe nostalgici ii gasesti in toate categoriile sociale, cu aceleasi „motive” ca in dreapta Prutului: era ordine, nu erau mafioti, aveai loc de munca si casa, concedii in statiuni, prin sindicat etc.
Dar pentru ca tema noastra principala a fost noua granita rasariteana a Europei, am intalnit si altfel de nostalgici, care nu regreta URSS si nici nu se omoara dupa comunisti, ci faptul ca la Prut li se vor cere vize. Printre acestia se numara si contrabandistii marunti, bisnitarii, care-si vad amenintata singura sursa de supravietuire: „Acum castig 100 de lei (moldovenesti – n.n.) la o singura trecere a granitei, la trei cartuse de tigari”, ne-a declarat unul dintre ei.
Ingrijorare, speranta, dezinformare
Destui moldoveni sunt ingrijorati de ce se va intampla dupa 1 ianuarie: „Trecerea Prutului va fi mult mai complicata, schimbul de marfuri va fi peste hotarele europene, inseamna multe controale si multe alte probleme, multa birocratie”; „Lumea este ingrijorata, multi sunt la studii sau la munca in Romania. Cum vor putea sa mearga la copiii lor, care fac studii in Romania?”
Sergiu Praporscic, redactor-sef al cotidianului „Flux”, este obiectiv: „Ceea ce se intampla, faptul ca Romania devine membru al UE si ca autoritatile Republicii Moldova doresc integrarea in UE, poate avea o singura consecinta: apropierea mult a Republicii Moldova de Romania, pentru ca numai Romania poate fi avocatul si locomotiva Republicii Moldova in procesul de aderare la UE, pentru ca, in primul rand, si fizic este alaturi, si toate conexiunile, toate relatiile, tot ce inseamna integrare economica, transporturi si multe altele, resursele energetice, toate trec prin Romania”.
Am intalnit si rusi romanofili! Tatiana, tanara cantareata, care canta cu o orchestra moldoveneasca, ne-a spus: „Eu m-am nascut si am crescut in Republica Moldova, la Chisinau. Imi place muzica moldoveneasca, si cant si ruseste, si romaneste. Din regret, eu nu pot obtine cetatenia romana, decat foarte greu, fiindca sunt rusoaica. Imi plac muntii vostri. Vreau sa ma stabilesc in Romania, unde mi-am facut multi prieteni”.
Un student din Chisinau, roman, ne-a intrebat daca moldovenii care obtin cetatenia romana au dreptul de a circula in Spatiul Schengen. „Desigur”, i-am raspuns. Aveam sa aflam, din mai multe surse, ca autoritatile de acolo au raspandit zvonul ca aceia ce dobandesc cetatenia romana au dreptul de a calatori numai prin Romania, nu si in Spatiul Schengen! Ambasada Romana din Chisinau a dezmintit zvonul, dar nu toata lumea a aflat de dezmintire.
Sute de mii de basarabeni vor cetatenia romana
Printre altele, Vlad Cubreacov, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, ne-a spus: „E un caz special. Pe aceasta frontiera exterioara, din Maroc pana in Rusia, tot segmentul de pe Prut coincide cu o alta linie mai veche, de separatie, numita conventional linia Ribbentrop-Molotov sau Hitler-Stalin. Iata ca aceasta frontiera va fi una dureroasa. Dar efectul frontierei, care se resimte acut in Republica Moldova, a generat o serie de efecte. Primul e declansarea unei adevarate campanii in masa de solicitare a cetateniei romane, de redobandire a cetateniei romane. Daca doar peste usor 100.000 de persoane isi redobandisera cetatenia romana, conform legislatiei in vigoare si Constitutiei Romaniei, pana in vara acestui an, iata ca de cateva luni inregistram o adevarata febra, o dorinta ferma a sute de mii de basarabeni de a reveni la cetatenia romana. E un drept individual, dreptul la cetatenie, pentru ca atat Republica Moldova, cat si Romania au ratificat Conventia Europeana cu privire la cetatenie. Grija tarilor noastre, a ambelor tari, e sa nu admitem in nici un caz "caderea" anumitor persoane, dintr-un stat sau altul, in conditia de apatrid. Aceasta conditie trebuie evitata. Asa cum, de exemplu, in Republica Moldova exista un teritoriu important, de 12%, sub control militar rus si sub controlul serviciilor secrete ale Rusiei, de asemenea, dupa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in 2004, in dosarul detinutilor politici, aceasta adevarata zona a faradelegii si acesti potentiali cetateni moldoveni au de fapt conditia de apatrizi. Multi dintre ei sunt indreptatiti sa solicite fie cetatenia Republicii Moldova, fie cetatenia Romaniei. Altii au solicitat cetatenia Federatiei Ruse. De asemenea, sunt indreptatiti la asa ceva. E vorba de optiunea fiecaruia, dupa cum ati remarcat, un drept individual”.
De la Nistru pan' la Tisa
Doua sunt personalitatile de marca ale istoriei si culturii noastre care ne tin strans legati de basarabeni: Stefan cel Mare si Mihai Eminescu. Pentru ei, peste Prut e un adevarat cult, o cinstire de-a binelea mistica.
Dupa cum se stie, recentul program al TVR „Mari romani” a fost un succes, care se resimte si in Basarabia, unde se prind toate posturile romanesti de televiziune. Faptul ca Stefan cel Mare a castigat titlul de cel mai mare roman a adus o mare bucurie peste Prut si a facut un mare serviciu unitatii de neam si de limba intre Nistru si Tisa. „Daca Stefan cel Mare si Sfant este cel mai mare roman din toate timpurile, nu mai discutam de moldoveni, munteni, olteni, ardeleni si de limba moldoveneasca. "Suntem romani si punctum", cum a scris Eminescu. Suntem o singura natiune, doar temporar despartita in doua state”, ne-a spus o studenta la istorie, din Chisinau.
Pe o banca din apropierea statuii lui Stefan cel Mare, simbol al capitalei Basarabiei, un varstnic ne-a cantat, acompaniat la acordeon, „Doina” lui Eminescu. Un glas curat, frumos, care oprea trecatorii in dreptul nostru. Cu ochii plini de lacrimi, nu a putut duce cantecul pana la capat. Toti l-au ascultat cu evlavie, apoi l-au aplaudat. Aceasta este Romania ideala!
Parafrazand presa din dreapta Prutului, un liceean ne-a spus, zambind: „La revedere, Romania, ne vom reintalni in Europa!”
Un granicer de la Vama Leuseni:
„E foarte bine ca intra Romania in Europa. Granita comuna este si acum mai bine pazita de romani decat de moldoveni. Deocamdata, cei mai multi, si din stanga, si din dreapta Prutului, trec prin punctele de frontiera. Dupa 1 ianuarie, multi vor ocoli punctele de frontiera. Presiunea trecerii ilegale, dinspre Rusia si din restul Asiei, va fi foarte puternica. Bineinteles ca va trebui sa colaboram strans cu Politia de Frontiera din Romania. Va dorim succes in Europa!”
Vlad Cubreacov, deputat:
„Republica Moldova este cel mai mic dintre viitorii vecini externi ai UE si, in acelasi timp, este singurul a carui limba oficiala va deveni limba oficiala de lucru in toate institutiile europene incepand cu 1 ianuarie 2007. Deci iata ca, fiind absenta in UE, va fi, prin limba si cultura sa, pe care o transporta Romania la Bruxelles, prezenta in aceasta Uniune.”
Luminita Inoni, din satul Leuseni:
„Sunt vaduva si am patru copii. Fata cea mai mare are 16 ani. Am pamant, dar nu am cu ce-l munci. Am cunostinte in Romania, la Husi, care m-au ajutat. Imi pare bine pentru voi ca intrati in Europa. Am auzit ca dupa 1 ianuarie noi avem dreptul sa calatorim, cand vrem, 30 de kilometri, de la Prut in Romania, iar romanii 15 kilometri in Republica Moldova. Ar fi bine daca ar fi asa. Nu ne uitati!”
Svetlana, eleva din orasul Ialoveni:
„N-am fost niciodata in Romania, in munti, la mare, unde au fost prieteni si colegi de-ai mei si au spus ca e foarte frumos. Imi pare rau de granita. Mi-e dor de Romania.”
