În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”. Dar cine mai știe ce s-a întâmplat la aceea data, în urmă cu 67 de ani?
Totul a pornit de la un vizionar: ministrul francez de externe Robert Schuman. La cinci ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, în 9 mai 1950, Schuman a făcut o propunere în cadrul unui discurs ținut la Paris, respectiv propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Invitația politicianului francez nu s-a lăsat mult așteptată, i-au dat curs statele Beneluxului și Italia, care s-au alăturat Franței și Germaniei și, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută și ca Piața Comună, și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, se arată pe site-ul europa.eu.
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, la acest complex proiect de construcție europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria, în 2007, Bulgaria și România și în 2013, Croația.
De remarcat faptul că Robert Schuman (1886-1963) a fost ministru de finanțe, apoi prim-ministru în 1947, ministru al afacerilor externe în perioada 1948-1952 și din nou ministru de finanțe în perioada 1955-1956. Între 1958 și 1960, a fost președinte al Parlamentului European.
Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.
România, de 10 ani în UE
România a intrat în structurile Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, după ce, alături de Bulgaria, a semnat pe 25 aprilie 2005 Tratatul de aderare la Abația Neumünster din Luxemburg.
România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe al Comunității, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, România a procedat la recunoașterea de facto a Comunității Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România – CEE, concomitent, fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale.
Cum era de așteptat, relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană debutează în 1990, iar în 1991 este semnat un Acord de Comerț și Cooperare. Acordul european a intrat în funcțiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un „Acord Interimar”. România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995.
După zece ani de la aderarea României la Uniunii Europene, cetățenii țării noastre văd mai multe avantaje. Un studiu realizat anul trecut arată că peste 65% dintre români consideră că aderarea a adus mai degrabă avantaje, iar 71,4 % se consider cetățeni europeni.
Românii asociază în primul rând Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulație (84%), democrația și drepturile omului (72,7%) și pacea cu țările vecine (72,4%). 67,5% dintre locuitorii ţării privesc UE ca un furnizor de securitate și siguranță, iar 63% dintre ei asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 58,9% cu locurile de muncă, 58,9% cu lupta împotriva corupției, iar 54,1% cu exploatarea resurselor naturale.
În ultimul an, însă, este posibil ca părerile românilor și a altor europeni să prindă o altă nuanță după tragicele atentate teroriste. După cum remarca și ambasadorul Olandei la București, Stella Ronner Grubacic, care declara în urmă cu puțin timp că: „Semnificația Zilei Europei este chiar mai mare decât a fost până acum de ceva vreme (…), problemele europene precum cele cu care ne confruntăm acum au nevoie de răspunsuri europene. (…) Ne confruntăm nu numai cu criza migrației, ci și cu terorismul în mai multe țări și chiar trebuie să venim cu soluții comune la aceste probleme”.
Publicul serbează Europa
Pentru marcarea acestei zile, instituțiile UE cu sediul la Bruxelles și Strasbourg își deschid porțile pentru public la începutul lunii mai. De asemenea, birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități, cetățenii fiind invitați să participe la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a afla mai multe despre UE.
Evenimente ce marchează Ziua Europei în România, sunt organizate atât la București, cât și alte orașe ale țării.
Citește și: FOTO + VIDEO: Cum se sărbătorește Ziua Europei în București
Comisia Europeană în România, alături de 11 ambasade și institute culturale reprezentând state membre ale Uniunii Europene, au invitat publicul larg să sărbătorească Ziua Europei în cele mai importante stații de metrou din București. În cadrul evenimentului ”Metro Europe”, 11 stații de metrou au fost amenajate și semnalizate cu însemne ale statelor membre UE, fiind organizate expoziții, oferirea de materiale informative privind cultura și tradițiile unor țări europene, recitaluri muzicale, proiecții de videoclipuri, spectacole de stradă și tombole.
Un alt eveniment, cu titlul ”ÎmprEUnă în EuROpa — Unitatea și diversitatea stilului de viață european” organizat de Centrul Europe Direct București și Institutul European din România (IER), s-a organizat în Piața Universității din București. Aici au loc prezentarea unui mozaic european de tradiții culturale specifice: muzică tradițională și dansuri folclorice, degustare de produse culinare, quiz-uri pe subiecte europene, harta interactivă a UE, face painting cu steagurile țărilor europene, flash mob și un puzzle european. Totodată, sunt standuri cu materiale informative despre UE, beneficiile UE pentru cetățeni și avantajele studiilor europene.
