» Cateva familii din Poiana Sibiului cresc sute de mii de oi in Delta Dunarii. Oierii sibieni au concesionat mari suprafete de teren, au cumparat grajduri si cladiri ruinate si dezvolta ferme in care practica agricultura ecologica.
Oierii sibieni pun stapanire pe pamanturile Deltei Dunarii. Peste o treime din suprafata de 40.000 de hectare din Delta Dunarii aflata in administrarea Consiliului Judetean Tulcea a fost concesionata de oieri din Poiana Sibiului. Mai bine de jumatate din amenajarea agricola Pardina (30.000 hectare), cea mai mare din zona, a fost preluata, in ultimii ani, de cateva familii de oieri din Poiana Sibiului. Pe aceste terenuri, poienarii sibieni au amplasat zeci de stane in care se face oierit dupa obiciurile strabune din Marginimea Sibiului.
Descalecatul sibienilor in Dobrogea
Ionel Bodea, unul dintre oierii de frunte din Poiana Sibiului mutat in inima Deltei, spune ca, de fapt, "sibienii sunt la a treia generatie in Dobrogea". "Strabunii nostri au descalecat cu oile lor in nordul Dobrogei inainte de 1900. Se pare ca era prea mare aglomeratie in baltile Brailei si de aceea, unele turme au fost mutate dincolo de Dunare. Cert este ca strabunicul, bunicul si tata au fost baci in tinuturile dobrogene din preajma fluviului. Eu traiesc printre tulceni din 1968, de cand eram copil. Veneam vara, cand era sezonul facerii branzei, impreuna cu mama pe malul baltilor de la Nufaru unde pastea tata oile si plecam acasa, la Poiana, toamna, cand inceta mulsul oielor.
Pe vremea comunistilor, viata de cioban particular in aceasta zona era cumplita. Nu existau tarle pentru ca fermierii care ne tolerau oile in preajma terenurilor pe care le cultivau se temeau sa faca afaceri cu noi. Autoritatile comuniste ne acceptau turmele doar in preajma baltilor si pe terenurile agricole dupa ce se recoltau culturile de grau si de porumb. Primarii comunisti adunau de la ciobanii sibieni miei, lana si branza pentru realizarea planului obligatoriu de achizitii impus de Ceausescu.
Daca nu realizau aceste cote de achizitii, primarii erau aspru pedepsiti. Pe atunci, stana oierilor sibieni din Delta era gluga de coceni sau maldarul de stuf. Nu aveam voie sa amenajam nici macar un bordei de pamant. Mulgeam oile in camp, dormeam in gluga de coceni sau pe o gramada de stuf, iar bucataria ciobanului era in samarul din spatele calului sau al magarului, din care nu ne lipseau pastrama de oaie afumata, sacul cu faina si ceaunul in care faceam mamaliga", a spus Bodea.
Oieri din Poiana Sibiului care au venit pe grindurile si in incintele agricole indiguite din Delta nu vor sa vorbeasca despre numarul de animale pe care le au, dar autoritatile din Tulcea sustin ca acestia sunt proprietarii a mai mult de jumatate din cele peste 300.000 de oi existente in acest judet. Statistica arata ca numarul oilor din acest judet creste spectaculos de la un an la altul, desi o buna parte din ovinele crescute in nordul Dobrogei se exporta in tarile arabe.
Delta, cucerita pas cu pas
Localnicii spun ca, in urma cu 10-15 ani, in amenajarea agricola Pardina si pe Grindul Stipoc cativa ciobani sibieni au amenajat doua trei tarle. Sibienii detineau, la acea vreme, vreo 10.000 15.000 de mioare. Acum, campurile de la Pardina la Tatanir, de la Baclanesti la Stipoc si de la Chilia la Tataru sunt impanzite de sute de turme. Pe grindul Stipoc, in vecinatatea canalelor Pardina si Stipoc, sunt ridicate cele mai multe stane ale sibienilor. Satenii din Pardina sustin ca inmultirea spectaculoasa a turmelor sibienilor ar fi fost facilitata de licitatiile organizate in ultimul deceniu de CJ Tulcea pentru concesionarea celor aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol din a-menajarea agricola Pardina. Astfel, familiile de oieri Bodea, Lal, Branga, Marta, Mitu, sofan au inchiriat deja aproape jumatate din terenurile agricole de la Pardina.
Pe aceste pamanturi, ciobanii din Poiana Sibiului produc furaje pentru animalele lor si pasc turmele. Recent, sibienii au cumparat de la firmele agricole falimentare din Delta grajdurile ruinate si alte imobile parasite pe care au inceput sa le re-pare pentru a deveni sedii ale fermelor zootehnice pe care au inceput sa le organizeze conform unor proiecte aduse din Franta. In ultimii doi ani, oierii sibieni au cumparat masiv tractoare si masini agricole de ultima generatie. I-au angajat, de asemenea, pe cei mai buni agronomi din Tulcea care au inceput sa le cultive terenurile. Astfel, ei produc cantitati imense de furaje pentru sutele de mii de oi care au impanzit deja grindurile Deltei.
Bacii din Poiana Sibiului spun cu mandrie ca au par-ticipat la toate licitatiile organizate de CJ Tulcea in ultimii ani si ca nu au pierdut nici o suprafata din terenul agricol disponibil, pentru ca au oferit pretul cel mai mare. Ionica Bodea sustine ca ambitia consatenilor sai este sa transforme zecile de mii de hectare de la Pardina in ferme zootehnice ecologice.
Ambitii ecologice
Constantin Cabuz, secretar al Consiliului Judetean Tul-cea, a afirmat ca "sibienii, desi pun mare pret pe respectarea traditiilor in practicarea oieritului, nu lucreaza dupa ureche". "Reprezentantii oierilor sibieni din Delta Dunarii au facut vizite la fermieri din Franta, unde au vazut cum se practica agricultura ecologica in vestul Europei. Acesti tarani, care altminteri par a fi incremeniti in paginile cartilor de istorie, sunt foarte receptivi la ceea ce au vazut la fermierii francezi si aplica la fermele pe care le ridica in Delta. Sibienii au intrat in parteneriat cu omologii francezi cu care au perfectat schimburi de animale pentru a ameliora rasele de oi.
Scopul lor este de a aduce in Delta oi mai productive si mai rezistente la boli. Francezii sunt si ei interesati de experienta sibienilor din Delta. Cativa fermieri francezi au descins recent la microfermele de la Pardina ale oierilor din Poiana Sibiului si au ramas incantati de cali-tatea braznei produse de si-bienii nostri, pe care o considera a fi unul dintre cele mai valoroase produse ecologice", a afirmat Cabuz.
Pastrarea traditiilor
Chiar daca bacii sibeni care au impanzit Delta cu turmele lor par a fi receptivi la noutatile pe care le-au vazut la fermierii francezi, ei nu renunta la obiceiurile lor. La stanele sibiene din Delta preparatul branzei este lasat doar in seama femeilor celor 16 familii din Poiana Sibiului care detin turmele in zona Pardina. In fiecare an, in luna mai, familiile proprietarilor de oi se muta din Poiana la Pardina. Femeile isi iau copiii cu ele, cum o fac si oierii din muntii Sibiului, si se muta in gospodariile improvizate pe grindul Stipoc, la fermele Antipa, Blacanesti, Stipoc. In timp ce sotii lor se ocupa de "bunastarea turmelor", cum le place sibienilor sa spuna, femeile prepara zilnic laptele transformandu-l in cas si apoi in traditionala branza de Sibiu. Barbatii au si sarcina comercializarii produselor rezultate de la turmele lor.
In septembrie, cand oile nu se mai mulg, femeile si copiii sibienilor parasesc Delta si se intorc in satul de bastina din Marginime. Cu cateva zile inainte de 22 septembrie, stanele sibienilor din Delta sunt lasate in grija ciobanilor care nu sunt din Transil-vania. Toata suflarea sibiana a Deltei pleaca in satul natal pentru a particpa la "Marele Targ al Poienii" care se organizeaza in aceasta localitate din vremuri imemorabile. Conform traditiilor, la respectivul targ se pun la cale noi planuri de afaceri ale oierilor. La acest targ se discuta si pentru nuntile ce urmeaza a fi organizate pe parcursul iernii urmatoare.
Desi sibienii refuza sa vorbeasca despre acest obicei, care presupune veritabile negocieri intre parintii fetelor si baietilor, unele voci din anturajul acestora spun ca aceasta trarditie nu s-a pierdut. Cert este ca noile familii intemeiate pe parcursul iernilor vin primavara in Delta Dunarii si sunt ocrotite de familia fetei pana cand reusesc sa o aiba casa proprie si o turma adevarata de oi. Pana ajung la acest standard, tinerii insuratei locuiesc si muncesc impreuna cu familia fetei, iar responsabilitatea constructiei casei apartine tatalui fetei, pe cand inmultirea turmei cade in raspunderea familiei baiatului.
Afaceri fara intermediari
Satenii din Pardina spun ca bacii sibieni sunt oameni de afaceri foarte iscusiti, desi nu au scoli inalte. Oierii sustin ca afacerile nu le lasa prea mult timp pentru invatatura, iar meseria de baci o invata din mers, de la parinti. Sibienii refuza afacerile prin intermediari. Ei vand branza produsa in Delta doar pe pietele din Braila si din Galati, unde au membri ai familiei care coordoneaza respectivele afaceri. Pe langa sibienii din respectivele orase care distribuie branza produsa la Pardina, mai lucreaza si cativa localnici care au fost verificati in timp de proprietarii de oi.
Sibienii din Delta nu fac afaceri cu miei sacrificati pentru masa traditionala de Paste. Ei spun ca mult mai rentabil este sa creasca si sa ingrase berebecutii si sa-i exporte apoi in tarile arabe. Nici in afacerile de export oierii sibieni din zona Pardina nu accepta intemediari. Ei au contracte ferme cu fimele de import din tarile arabe si livreaza berbecutii direct in portul Midia, de unde se fac astfel de livrari. Exista si o ferma speciala de berbecuti pentru export a oierilor sibieni in judetul Ialomita, unde sunt constituite, adesea, efectivele contractate la export. Este vorba de perioadele in care nu se pot corela, cu precizie, transporturile de la stane cu graficele de livrare impuse de partenerii arabi.
Pe timpul verii, drumul de 37 de kilometri care leaga zona agricola Pardina de municipiul Tulcea, un traseu cu multe hartoape care trece prin satele Tudor Vladimirescu, Ceatalchioi, Salceni si Plaur, este plin de autoturismele de teren ale proprietarilor de oi din Delta. Acest drum a fost poreclit de localnici "drumul branzei". Desi circula tot felul de legende despre averile fabuloase ale oierilor sibieni ai Deltei, respectivii nu-si afiseaza luxul. Ei folosesc pentru transportul branzei spre Tulcea doar batranele autoturisme ARO. Bacii Deltei spun ca aceste masini care nu se mai fabrica fac parte din traditia oieritului sibian. In Tulcea, pe strada Eternitatii, a fost infiintat un autoservice special pentru repararea masinilor ARO detinute de sibieni, iar patronul acestui atelier sustine ca afacerea sa este tot mai profitabila, desi piesele de schimb pentru respectivele masini sunt tot mai greu de procurat.
Branza produsa la Pardina care nu este absorbita imediat de piata din Braila si Galati este depozitata de sibieni in instalatiile frigorifice din portul tulcean, iar de aici se livreaza conform contractelor. De la sibienii din Delta am aflat ca pentru aceasta branza functioneaza o veritabila bursa. Poienarii care cresc oile in Delta, in Banat, Crisana sau in Balta Brailei discuta zilnic despre pretul practicat pe pietele unde vand si, in functie de aceste informatii, stabilesc de comun acord un pret mediu de vanzare pe care fiecare baci il respecta cu strictete.
S-au razbunat pe comunisti
Oierii sibieni spun in gluma ca i-au iertat pe comunistii care le-au facut viata amara. Ei se mandresc cu faptul ca, recent, au reusit sa devina proprietari ai garajelor din Tulcea in care liderii locali ai comunistilor isi tineau autoturis –mele luxoase. In fostele garaje ale gospodariei PCR din Tulcea sunt parcate acum zeci de autoturisme de teren care apartin oierilor sibieni din Pardina. Oierii spun ca cele mai mari probleme le au cu vanzarea lanii care nu mai are piata de desfacere nici in tarile arabe unde se vindea pana de curand. O alta problema a oierilor care vor sa impuna agricultura ecologica in Delta este forta de munca.
Pentru sutele de mii de oi pe care le detin, sibienii au nevoie de tot mai multi ciobani, iar oierii din Marginime se imputineaza si ei. In ultimii ani, ei au apelat la forta de munca din satele subcarpatice ale Moldovei. Ciobanii adusi din Moldova sunt cointeresati de sibieni nu doar cu salarii mari, ci si cu constituirea unor turme pe care le pot valorifica dupa cum doresc.
